Florin Cîțu, prins din nou cu munciuna. Conform FMI există bani pentru majorarea pensiilor, salariilor și alocațiilor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deficitul fiscal al României în 2021 este estimat la 6,8% din PIB, sub ţinta stabilită de autorităţi, de 7,2% din PIB, precizează Fondul Monetar Internaţional în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei româneşti. Totodată, România va avea o creștere economică de 7 procente, ceea ce demonstrează că guvernul ar putea majora alocațiile copiilor, pensiile și salariile profesorilor, așa cum scrie în lege, dar Florin Cîțu nu vrea.

Potrivit documentului publicat de instituţia financiară internaţională, bugetul pe anul 2021 asigură susţinerea în continuare a redresării, punând în acelaşi timp bazele reconstruirii spaţiului fiscal, astfel încât Guvernul să poată proteja din nou veniturile populaţiei data viitoare când apare o calamitate economică.

„Cheltuielile bugetare s-au reorientat către investiţii, inclusiv pe baza fondurilor UE, fapt ce ar trebui să stimuleze capacitatea economică pe termen mediu a României de a crea locuri de muncă şi de a genera venituri. Această reorientare reflectă, de asemenea, o temperare binevenită în creşterea salariilor şi pensiilor din sectorul public. Pe mai departe, va fi, de asemenea important să se asigure resurse suficiente pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile. Redresarea economică din ultimele luni, peste nivelul preconizat, a ajutat perspectiva fiscală. Veniturile suplimentare rezultate ar trebui economisite. Pe această bază, deficitul fiscal în 2021 este estimat acum la 6,8% din PIB, sub ţinta de deficit bugetar stabilită de autorităţi, de 7,2% din PIB”, se arată în comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.

Pe de altă parte, însă, experţii instituţiei arată că, pe măsură ce redresarea ia amploare, eforturile politicilor ar trebui să se axeze pe reformele fiscal-structurale menite să contribuie la reconstruirea spaţiului de manevră fiscal necesar pe termen mediu şi la respectarea normelor UE.

De asemenea, consolidarea administrării veniturilor este esenţială pentru creşterea nivelului de colectare a impozitelor până la nivelurile UE.

„Sunt necesare reforme urgente pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea guvernanţei şi a dotării cu personal a ANAF. Câştigurile potenţiale obţinute din mai buna administrare a veniturilor sunt considerabile, dar realizarea lor va fi treptată şi va necesita un efort de reformă susţinut. Salutăm angajamentul ferm al Guvernului faţă de aceste reforme”, subliniază documentul citat.

Totodată, FMI precizează că lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea portiţelor legislative ar contribui la realizarea unei distribuiri mai echitabile a poverii fiscale, astfel încât fiecare să contribuie cu partea care îi revine. Eliminarea disparităţilor în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor ar îmbunătăţi transparenţa şi productivitatea sistemului fiscal, încurajând şi mai mult conformarea.

„Îmbunătăţirea şi accelerarea proceselor de administrare a investiţiilor publice vor fi esenţiale pentru creşterea cantităţii şi a calităţii infrastructurii publice, inclusiv a infrastructurii de transport, aprovizionare cu apă şi acces la servicii digitale. Progresele înregistrate în acest domeniu sunt cruciale pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor structurale şi de redresare disponibilizate de UE. Îmbunătăţirile sunt necesare în toate aspectele ce ţin de administrarea investiţiilor publice, de la planificarea şi prioritizarea proiectelor până la implementarea acestora. Politica monetară şi cea financiară trebuie să se menţină acomodative pregătind redresarea”, se mai arată în documentul citat.

FMI subliniază, de asemenea, că principalele sarcini ale autorităţilor sunt cele de a asigura un ritm rapid al vaccinării, de a acorda în continuare sprijinul aferent pandemiei şi de a avansa pe calea corectării bugetare pe termen mediu a exceselor înregistrate înainte de pandemie pentru a crea spaţiu de manevră pentru politici.

O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la Bucureşti în perioada 10-28 mai pentru a purta discuţii privind consultările în temeiul Articolului IV. Misiunile sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI (împrumut din partea FMI), ca parte a discuţiilor din cadrul programelor monitorizate de experţii fondului, sau ca parte a altor activităţi de urmărire a evoluţiilor economice de către experţii FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa va elabora un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.