FMI se întoarce în România! Ce analizează experții și ce schimbări îi așteaptă pe români

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România intră din nou sub lupa Fondului Monetar Internațional. O echipă de experți condusă de Joong Shik Kang sosește la București în perioada 3 – 12 septembrie 2025, pentru a analiza starea economiei în cadrul consultărilor anuale pe Articolul IV.

FMI va discuta cu Guvernul, Banca Națională și alte instituții oficiale despre problemele majore ale economiei românești: deficitul bugetar, dependența de economia Germaniei și încetinirea creșterii economice.

Estimările nu arată bine, România ar urma să crească cu doar 1,6% în 2025, mult sub previziunile inițiale, cu o ușoară revenire la 2,8% în 2026.

Ce planuri are FMI pentru economia României

Pachet de reforme fiscale care lovește direct în portofelul românilor:

• Muncă mai puțin taxată pentru venituri mici, dar impozite mai mari pentru cei cu salarii mari, se renunță la cota unică de 10%, introducându-se două cote: 15% și 25%.
• TVA în creștere,  cota standard ar putea urca la 20% în 2025 și 21% ulterior, apropiindu-se de media UE. Cotele reduse vor fi eliminate treptat, cu excepția alimentelor de bază.
• Mai multe taxe pe consum, accize mai mari la alcool, tutun, combustibili și chiar vin.
• Taxarea capitalului și a proprietăților, dividendele ar urma să fie impozitate mai dur, impozitele pe terenuri și clădiri vor fi unificate, iar scutirile vor fi reduse.
• Schimbări pentru firme, dispar facilitățile pentru sponsorizări și profiturile reinvestite, în locul lor apar credite fiscale plafonate. Regimul microîntreprinderilor este restrâns, iar stimulentele pentru cercetare-dezvoltare devin credite fiscale rambursabile.

FMI avertizează că aceste măsuri ar putea aduce României venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, dar recunoaște că impactul social ar putea fi puternic, mai ales pentru categoriile vulnerabile.

Deocamdată România nu are un acord de finanțare cu FMI, însă aceste consultări sunt obligatorii pentru toate statele membre și vin cu recomandări care, deși nu sunt impuse, pun presiune uriașă pe Guvern.