Fost premier din Myanmar, figură emblematică a democrației a fost condamnat la închisoare pe viață

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un tribunal din Myanmar, ţară condusă de o juntă militară, a condamnat-o pe Aung San Suu Kyi, figură emblematică a mişcării pro-democraţie şi fost premier al ţării, la şapte ani de închisoare pentru corupţie, această pedeapsă adăugându-se altor sentinţe, astfel încât femeia în vârstă de 77 de ani are de ispăşit un total de 33 de ani de închisoare, dintre care trei de muncă silnică, relatează CNN.

Verdictul de vineri, 30 decembrie, este pedeapsa finală aplicată în cadrul unei serii de proceduri juridice secrete şi profund politizate lansate împotriva lui Aung San Suu Kyi, figură emblematică a opoziţiei care simbolizează rezistenţa faţă de decenii de regim militar. Politiciana a jucat un rol primordial în tranziţia ţării sale de la dictatură militară la un regim parţial democratic în anii 2010, informează News.ro.

A fost aleasă în mod democratic în 2016 şi a condus Myanmarul ca premier timp de cinci ani înainte de a fi forţată să părăsească puterea în urma unei lovituri de stat violente, la începutul anului 2021. Junta militară a arestat-o şi i-a înscenat de atunci o serie de procese.

Fost premier din Myanmar, condamnat la închisoare pe viață

Sentinţa de vineri, 30 decembrie, a găsit-o pe Suu Kyi vinovată de corupţie în legătură cu achiziţionarea, repararea şi închirierea unui elicopter pentru a fi folosit în timpul dezastrelor naturale şi pentru afaceri de stat, inclusiv pentru operaţiuni de salvare şi urgenţă.

Ea riscă acum un total de 33 de ani de închisoare, dintre care trei ani de muncă silnică, ceea ce înseamnă că şi-ar putea petrece restul vieţii în spatele gratiilor.

Anterior, ea a fusese condamnată pentru mai multe alte infracţiuni, inclusiv fraudă electorală şi primirea de mită. Suu Kyi a negat toate acuzaţiile care i se aduc, iar avocaţii ei au declarat că acestea sunt motivate politic.

Femeia în vârstă de 77 de ani este ţinută în izolare la o închisoare din capitala Naypyidaw, iar procesele sale au avut loc cu uşile închise, cu informaţii limitate relatate în presa de stat şi cu un ordin de interdicţie impus avocaţilor săi.

Myanmarul este măcinat de violenţe şi a intrat într-o paralizie economică de când armata a intervenit pentru a o împiedica pe Suu Kyi să formeze un nou guvern, la trei luni după ce partidul ei fusese reales, în urma unei victorii zdrobitoare obţinute în faţa opoziţiei susţinute de armată.

Grupurile pentru drepturile omului şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la pedepsirea activiştilor pro-democraţie din ţară de când armata a preluat puterea.

Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a cerut juntei militare să elibereze toţi prizonierii politici, inclusiv pe Suu Kyi şi pe fostul preşedinte Win Myint, în prima sa rezoluţie adoptată cu privire la această ţară din Asia de Sud-Est.

În cei doi ani de când armata a preluat din nou puterea, libertăţile şi drepturile din Myanmar s-au deteriorat semnificativ. Execuţiile de stat au revenit, iar mii de persoane au fost arestate pentru că s-au revoltat împotriva regimului militar. În noiembrie, junta a eliberat peste 6.000 de prizonieri în cadrul unei amnistii, potrivit presei de stat, inclusiv un fost ambasador britanic, un economist australian şi un jurnalist japonez. Graţierile au venit după criticile puternice aduse juntei la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).