Fostul director al Muzeului Național, despre jaful tezaurului dacic din Olanda: „Ne-au mințit”

Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie a României, rupe tăcerea după jaful de proporții din Olanda, în urma căruia artefacte dacice de aur și argint, de o valoare istorică inestimabilă, au fost furate din Muzeul Drents din Assen. Împrumutate la începutul anului 2025 pentru o expoziție internațională, piesele au devenit subiectul unui scandal cu ecouri politice și diplomatice, iar Ernest Oberländer spune acum că a fost indus în eroare și trădat.

Într-un interviu acordat presei occidentale, fostul director afirmă că autoritățile și conducerea muzeului olandez nu au respectat condițiile de securitate asumate oficial. Potrivit acestuia, protecția exponatelor a fost un element central al acordului, însă în realitate măsurile promise nu au fost aplicate.

„Ni s-a spus că vitrinele vor avea sticlă antiefracție. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat. Coiful a fost spart cu două lovituri de ciocan”, a declarat Ernest Oberländer, acuzând direct nerespectarea raportului tehnic privind securitatea expoziției.

02:00, 22 Apr 2026

FOTO Eveniment omagial dedicat chimistului Nicolae Costăchescu, organizat la Muzeul „Poni-Cernătescu” din Iași

10:40, 21 Apr 2026

Tezaurul furat al României revine acasă! Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, expuse din nou la Muzeul Național de Istorie

De ce a acceptat împrumutul tezaurului dacic către Olanda

Fostul director spune că anul 2025 a fost unul devastator din punct de vedere personal și profesional. Jaful a fost urmat de concediere, critici publice dure și presiune mediatică intensă, care i-au afectat grav sănătatea.

„A fost un an extrem de greu. Mă refac încet, cu ajutorul tratamentului medical”, a mărturisit el, descriind impactul psihologic al scandalului declanșat după dispariția tezaurului dacic.

Ernest Oberländer explică faptul că decizia de a trimite piesele de patrimoniu în Olanda a fost luată din convingere și bună-credință. El susține că a avut încredere în partenerii olandezi și că Muzeul Drents părea, la momentul evaluării, unul dintre cele mai bine securizate spații expoziționale din Europa.

„Am dorit ca patrimoniul României să fie cunoscut internațional. Relația mea cu Olanda a fost una pozitivă, iar pregătirile au fost extrem de detaliate. Totul indica un nivel de siguranță ridicat”, a spus fostul director.

Breșe de securitate neprevăzute la Muzeul Drents

În ciuda alarmelor, senzorilor și a vitrinelor blindate, ancheta a arătat că hoții au exploatat o vulnerabilitate minoră, o deschizătură care le-a permis accesul în spațiul expozițional. Această breșă nu fusese semnalată în documentația oficială de securitate.

După jaf, trei suspecți principali au fost reținuți, însă cele mai valoroase piese (coiful de aur de la Coțofănești și trei brățări dacice) nu au fost recuperate până în prezent.

Pentru stimularea informațiilor care ar putea duce la recuperarea artefactelor, antreprenorul olandez Alex van Breemen a anunțat o recompensă de 250.000 de euro.

Reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze direct acuzațiile privind calitatea sticlei utilizate în vitrinele de expunere. Instituția a transmis doar că materialele folosite respectau condițiile impuse de asiguratori și că toate informațiile relevante au fost comunicate părții române înainte de deschiderea expoziției.

Cazul rămâne deschis, iar jaful artefactelor dacice din Olanda continuă să ridice semne de întrebare serioase privind protecția patrimoniului cultural românesc în expozițiile internaționale.