Frământări de limbă. Exerciții de dicție grele și amuzante pentru copii și adulți

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deși conținutul discursului tău poate fi grozav, dacă publicul nu poate înțelege cu ușurință ceea ce spui, mesajul pe care dorești să îl transmiți ar putea fi compromis. Frământările de limbă sunt exerciții de dicție atât pentru copii, cât și pentru adulți, care te vor ajuta să pronunți cuvintele mai clar.

Beneficiile exersării unor frământări de limbă

Aceste exerciții sunt echivalentul încălzirii pe care o fac atleții sau cântăreții înainte de un eveniment, și care te pregătesc și te antrenează să vorbești clar și cu ușurință. Printre beneficiile acestor jocuri fonetice regăsim întărirea şi întinderea muşchilor implicaţi în vorbire. Dicția bună nu iți va schimba accentul și nu te va face să „vorbești elegant”. Este vorba despre claritate, să te asiguri că ceea ce spui este auzit și înțeles corect. Cele mai cunoscute și utilizate exerciții de dicție sunt frământările de limbă.

Există o infinitate de astfel de exerciții ce se concentrează fie pe o singură literă, fie pe o combinație de litere. Adesea, frământările de limbă sunt doar bolboroseli, combinații de cuvinte fără niciun sens propriuzis, care au fost puse împreună doar pentru că te ajută să iți formezi o pronunție mai clară. Logopezii sunt de multă vreme o parte integrantă din echipa unui vorbitor în public. Pe lângă faptul că aceste exerciții de dicție sunt distractive, sunt și extrem de eficiente.

Exerciții de dicție pentru pentru copii și adulți

Un sfat pentru începători este să incepeți încet și cu grijă, asigurându-vă că începutul și sfârșitul fiecărui cuvânt sunt clare, și repetați fraza crescând rapiditatea dar păstrând claritatea. Dacă vă încurcați în cuvinte, opriți-vă și începeți din nou.

1. Bucur și Bucura se bucurau că Bucurel e bucuros în București.
   Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la București.
2. Din atâtia dogi și doage, Mulți mi-s dragi și mulți mi-s drage, Că de mult ce mă dogesc, Și mai mult le îndrăgesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, Unul drag și alta dragă, Dogul doaga doagele, Draga draga dragele. Aș da dogul pentr-o doagă, Care mi-este cea mai dragă. Ea dogește tot și toate, Și o doagă cine poate. Dragă doge, doagă dragă! Până când o dragă doagă, Doaga dogele-dogina, Întunericul, lumina, Și mai doagă cineva, Numai pe inima mea!
3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
4. Rică nu știa să zică, Râu, rățușcă, rămurică, Dar de când baiatu-nvață, Poezia despre rață, Rică a-nvățat să zică, Râu, rățușcă, rămurică.
5. Cosașul Sașa când cosește, Cât șase sași sasul cosește. Și-s sus și-n jos de casa sa, Cosește sasul și-n șosea. Cosește chiar și în ogradă Să mire lumea de pe stradă.
6. Paraskavedekatriafobia e mai rea decât hipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai uşoarã decât venustrafobia, ablutofobia sau chiar logizomecanofobia.
7. În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă, ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie și din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.
8. Păpucarul papucărește papucul păpucăresei, păpucăreasa nu poate papucări papucul papucarului.
9. Rege Pa-ra-ga-ra-fa-ra-mus, când te vei de-zo-ri-gi-na-li-za? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se vă dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.
10. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte.

Cu răbdare și mult exercițiu, veți reuși să duceți la capăt aceste frământări de limbă fară a vă împotmoli deloc!