Fumatul pasiv mai periculos decât fumatul activ. Dr. Beatrice Mahler: „Este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de persoane”

Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutul Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, a transmis faptul că fumatul pasiv este mai periculos decât fumatul activ.

Dr. Mahler susţine că acesta este responsabil pentru decesul a 1,2 milioane de persoane la nivel mondial anual.

Dr. Beatrice Mahler, fumatul pasiv mai periculos decât fumatul activ

Din totalul populaţiei României, nu mai puţin de 25,5 la sută dintre persoane sunt fumătoare. Din nefericire, pe lângă decesele din cauza bolilor cardiovasculare şi respiratorii, fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni, la nivel global în fiecare an.

„În România anului 2022, 25,5% din locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei. Ziua Mondială fără Tutun 2022 este una din cele 7 zile ale Săptămânii Verzi Europene 2022, suprapunere deloc întâmplătoare, pentru că fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare. Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii”, afirmă medicul Beatrice Mahler.

Aerul tot mai poluat din cauza tutunului

Medicul pneumolog a ţinut să mai adauge că producţia de tutun contribuie cu aproximativ 84 de milioane de tone metrice de emisii de dioxid de carbon. Beatrice Mahler susţine că este echivalentul anual a 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic.

13:58, 29 Nov 2025

FOTO Vrei să știi ce se întâmpla atunci când te lași de fumat? Află toate detaliile!

Mai mult decât atât, fumul de tutun participa la crearea unor niveluri mult mai ridicate de poluare a aerului şi este alcătuit din trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot. Acestea poluează atât mediul interior, cât şi cel exterior.

„Ţigările electronice, în general, reprezintă deja o problemă extrem de serioasă, resturile de la cartuşe şi baterii reprezintă o preocupare majoră pentru mediu, deoarece sunt alcătuite din materiale care nu sunt biodegradabile, cum ar fi bobinele metalice, plasticul, atomizatoarele, bateriile şi cipurile de microcontroler”, spune managerul.

Dr. Beatrice Mahler: „Tutunul, nociv pentru toată lumea”

În continuarea declaraţiei sale, dr. Beatrice Mahler a ţinut să sublieze faptul că tutunul este nociv pentru toată lumea, nu doar pentru cei care îl consumă. Producătorii de tutun sunt şi ei extrem de afectaţi, un fermier de tutun care plantează, cultivă şi recoltează tutun „poate absorbi” nicotină zilnic cât se găseşte în 50 de ţigări.

„Boala tutunului verde (GTS) este o formă de intoxicaţie cu nicotină care apare la aproximativ 1 din 4 fermieri. Iar planta de tutun în sine distruge solul în care este plantată pentru zeci de ani, prin deşertificarea specifică zonelor în care este plantat tutunul ca urmare a utilizării resurselor minerale din sol”, arată managerul.

Managerul a mai precizat că în Centrul de Consiliere pentru Renunţare la Fumat din Institutul „Marius Nasta”, coordonat de medicul Luiza Iorga cu resurse obţinute prin Programul „STOP – Fumat”, sunt consiliate persoane care vor să renunţe la fumat.

„Specific perioadei pandemice, ca şi în alte paliere ale sistemului de sănătate, numărul persoanelor care solicită asistenţă în vederea renunţării la fumat. deşi a suferit o scădere considerabilă în anul 2020, ultimele 12 luni aduc un trend ascendent intenţiei de renunţare la fumat, cu un număr de 246 de persoane, din care 162 au reuşit să renunţe la fumat prin consiliere şi plasturi, medicaţia specifică neputând fi adusă în acest moment în ţară”, a explicat managerul Beatrice Mahler.

Deși fumatul pasiv este mai periculos decât fumatul activ, plămânii se pot regenera cu ajutorul a șapte alimente.