Germania amână livrările de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus către Kiev, de teama unei confruntări directe cu Rusia

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Germania amână trimiterea rachetelor Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina din cauza temerilor legate de o confruntare directă cu Rusia, relatează ziarul american Wall Street Journal, citat de BBC. Preocuparea este că legată de faptul că Germania va trebui să trimită specialiști în Ucraina pentru a asista pe teren în operarea și întreținerea acestor sisteme de rachete destul de complexe.

Acest lucru, potrivit Berlinului, ar putea împinge Rusia la o confruntare directă cu Germania.

Taurus este o versiune germană a rachetelor Storm Shadow și Scalp pe care Marea Britanie și Franța le-au trimis deja în Ucraina, dar are diferențe importante. Greutatea sa este de 1400 kg, iar raza de acțiune este de 500 km.

TAURUS este conceput pentru a depăși apărarea antiaeriană densă prin zbor la altitudini foarte joase, ținând cont de teren.

Aceste rachete ar ajuta la completarea stocului tot mai mic de rachete cu rază lungă de acțiune al Ucrainei, care le folosește pentru lovituri țintite asupra liniilor de cale ferată, depozitelor de muniție și centrelor de comandă din adâncul teritoriului controlat de Rusia, scrie WSJ.

Autoritățile germane au declarat că guvernul de coaliție tripartid al Germaniei a aprobat în principiu livrarea Taurus, dar cancelarul Olaf Scholz a suspendat această acțiune.

Aderarea Ucrainei la NATO în schimbul renunţării la teritoriile ocupate, o perdea de fum

Într-o altă ordine de idei, reiterăm faptul că Alianța Nord-Atlantică nu ia în considerare posibilitatea ca Ucraina să se alăture NATO prin renunţarea la teritoriile sale ocupate temporar de ruşi, potrivit reprezentantului Kievului la NATO, Natalia Halibarenko, scrie Radio Rador România.

În cadrul unei conversații cu reporterii la Bruxelles, diplomatul ucrainean a afirmat că nu există astfel de discuții între țările membre NATO, ceea ce a fost confirmat şi de delegații din alte țări.

„Am auzit declarații că Ucraina ar trebui să țină cont de experiența Germaniei (Germania de Vest a aderat la NATO în 1955, iar unificarea germană din 1990 a extins participarea ţării cu regiunile Germaniei de Est, n.r.). Dar acestea sunt discuții informale în care testează terenul: vor să vadă care va fi reacția. Nu există așa ceva la Cartierul General al NATO”, a declarat Halibarenko.

Reprezentantul Ucrainei la NATO a adăugat că Alianța discută în special despre modul în care Kievul poate combina implementarea reformelor cu desfăşurarea operațiunilor de luptă, deoarece toată lumea înțelege cât de dificil este acest lucru.

„Uneori, partenerii recunosc că cer prea mult de la noi, fiindcă, pentru reforme, ne propun cerințe pe care țările le-au îndeplinit pe timp de pace. Nu avem zeci de ani pentru reforme. Noi avem alte termene limită”, a explicat ambasadoarea.