O gustare bună combină proteine și fibre, are puțin zahăr adăugat și vine la momentul potrivit, astfel încât să țină de foame până la masa următoare fără să adauge calorii inutile. În zilele aglomerate, diferența dintre o alegere echilibrată și una impulsivă se face, de cele mai multe ori, prin puțină planificare.
De ce contează gustările dintre mese
Între micul dejun și prânz sau între prânz și cină trec adesea cinci-șase ore, mai ales în zilele cu program încărcat. Când foamea devine puternică, alegerile se fac rapid și, de regulă, din ce este la îndemână: produse de patiserie, dulciuri ambalate sau băuturi îndulcite.
Gustările nu sunt obligatorii pentru toată lumea. Pentru multe persoane însă, o gustare bine aleasă ajută la menținerea energiei și reduce riscul de a mânca excesiv la masa următoare. În același timp, gustările se adaugă la totalul caloric al zilei, așa că rolul lor este să completeze mesele principale, nu să devină mese în plus. Momentul contează și el: o gustare consumată cu puțin timp înainte de masa principală poate reduce apetitul la masă, în timp ce una aleasă la jumătatea intervalului ajută mai degrabă la menținerea concentrării în orele aglomerate.
Zahărul este principala capcană. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte sub 10% din aportul energetic zilnic și, ideal, sub 5%. Pentru o dietă de 2.000 de kilocalorii, pragul de 10% înseamnă aproximativ 50 de grame de zahăr pe zi. În categoria zaharurilor libere intră zahărul adăugat în alimente și băuturi, dar și mierea, siropurile și sucurile de fructe, nu și zaharurile naturale din fructele întregi sau din lapte.
O singură doză de suc îndulcit sau un produs de patiserie glazurat pot acoperi o parte importantă din acest prag, chiar înainte de prânz.
Ce face o gustare cu adevărat sățioasă
Senzația de sațietate nu depinde doar de numărul de calorii, ci și de compoziția alimentului. O gustare care ține de foame are, de regulă, câteva caracteristici comune:
- conține o sursă de proteine, precum iaurtul grecesc, brânza proaspătă, ouăle sau hummusul;
- aduce fibre din fructe întregi, legume, cereale integrale sau semințe;
- are puțin zahăr adăugat, pentru a evita senzația de foame care revine rapid după un desert;
- are un volum consistent, care se mănâncă în ritm normal, nu dintr-o înghițitură.
Fibrele merită o atenție specială, pentru că mulți adulți consumă mai puțin decât ar trebui. EFSA consideră adecvat pentru adulți un aport de 25 de grame de fibre pe zi, iar gustările sunt o ocazie bună de a apropia consumul de această valoare. Un măr întreg, de exemplu, aduce mai multe fibre și sațiază mai bine decât un pahar de suc obținut din aceeași cantitate de fructe.
La fel de importantă este porția. Unele alimente considerate sănătoase au o densitate energetică mare, adică aduc multe calorii într-un volum mic. Nucile, semințele, untul de arahide sau fructele uscate sunt bune exemple. Ele conțin grăsimi nesaturate, fibre și minerale, dar câțiva pumni mâncați distrat la birou pot depăși ușor caloriile unei mese ușoare. O măsură practică este o mână de nuci, aproximativ 30 de grame, sau o lingură de unt de arahide, nu borcanul lăsat deschis pe birou.
În schimb, legumele crude, fructele întregi sau iaurtul simplu au o densitate energetică redusă și pot fi consumate în cantități mai generoase. Combinarea celor două categorii, de exemplu câteva nuci alături de un măr sau de bastonașe de morcov, oferă atât sațietate, cât și un aport caloric echilibrat.
Idei practice și greșeli frecvente
Variantele simple sunt adesea și cele mai eficiente. Un iaurt simplu cu nuci și fructe de pădure, un măr cu o lingură de unt de arahide, bastonașe de morcov și castravete cu hummus, un ou fiert alături de câteva roșii cherry sau o felie de pâine integrală cu brânză proaspătă pot fi pregătite în câteva minute și transportate ușor.
Pentru cei care petrec mult timp la birou, un sertar cu nuci nesărate, biscuiți din cereale integrale sau năut copt poate înlocui drumurile la automatul de snacksuri. Fructele de sezon, precum merele, perele sau prunele în această perioadă a anului, sunt la rândul lor o variantă la îndemână, ieftină și ușor de transportat.
Pentru zilele cu antrenament, gustarea poate avea un rol suplimentar. Combinația de carbohidrați și proteine, de exemplu o banană cu un iaurt sau un sandviș mic cu brânză, este o alegere practică înainte sau după efort, fără să fie nevoie de produse speciale.
Batoanele proteice au devenit o alegere frecventă pentru zilele pe fugă. Sunt practice, dar foarte diferite între ele. Unele au un conținut ridicat de proteine și puțin zahăr, altele seamănă mai degrabă cu un baton de ciocolată cu proteine adăugate. Magazinele specializate, precum BodyTimeRO.com, au în ofertă batoane proteice cu profiluri variate, inclusiv variante vegane sau cu zahăr redus, motiv pentru care eticheta rămâne cel mai bun ghid.
Merită urmărite cantitatea de proteine, zahărul adăugat și prezența polialcoolilor, îndulcitori pentru care eticheta trebuie să menționeze că un consum excesiv poate avea efecte laxative.
Mențiunile de pe ambalaj merită citite atent, pentru că nu înseamnă toate același lucru. În Uniunea Europeană, „fără zahăr” este permis doar dacă produsul conține cel mult 0,5 grame de zahăr la 100 de grame. „Cu conținut redus de zahăr” înseamnă cu cel puțin 30% mai puțin decât un produs similar, nu neapărat puțin zahăr. „Fără zahăr adăugat” arată doar că producătorul nu a adăugat zaharuri, însă produsul poate conține zaharuri naturale, de exemplu din fructe uscate sau din lapte.
Lista de ingrediente completează imaginea. Ingredientele apar în ordinea descrescătoare a cantității, iar zahărul se poate ascunde sub mai multe denumiri, precum siropul de glucoză-fructoză, dextroza sau siropul de agave. Dacă mai multe astfel de ingrediente apar printre primele poziții, gustarea este mai dulce decât lasă să se înțeleagă ambalajul.
Chiar și cu intenții bune, câteva obiceiuri pot anula avantajele unei gustări:
- Confuzia dintre ușor și sățios
Un produs cu puține calorii, dar fără proteine sau fibre, poate lăsa senzația de foame după scurt timp și duce la încă o gustare. În plus, unele produse ușoare compensează grăsimea redusă prin zahăr adăugat.
- Gustatul în fața ecranului
Mâncatul în timp ce lucrăm sau privim un ecran face ca porțiile să treacă neobservate, iar semnalele de sațietate sunt mai ușor de ignorat. O pauză scurtă, chiar și de câteva minute, departe de ecran ajută la observarea momentului în care foamea s-a potolit.
- Băuturile uitate la socoteală
Sucurile, ceaiurile îndulcite și cafelele cu sirop pot conține cantități importante de zahăr adăugat, deși nu sunt percepute ca gustări. Apa, ceaiul neîndulcit sau cafeaua simplă sunt alegeri mai bune între mese.
Toate aceste greșeli au o soluție comună: gustarea aleasă dinainte, nu în momentul în care foamea devine presantă. O cutie cu fructe și nuci în geantă sau un iaurt în frigiderul de la birou costă puțin timp și scutesc de multe compromisuri.
O gustare sănătoasă nu trebuie să fie complicată sau scumpă. Combinația dintre proteine, fibre și cât mai puțin zahăr adăugat funcționează pentru majoritatea oamenilor, iar adaptarea la propriul program contează mai mult decât orice regulă rigidă. Persoanele cu diabet sau cu alte afecțiuni care influențează alimentația pot stabili împreună cu medicul sau cu dieteticianul cel mai potrivit ritm al meselor și al gustărilor.