Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă marți, 1 iulie, asupra unei chestiuni care riscă să provoace o furtună publică: acordarea unor sume uriașe (câte 180.000 de lei pentru fiecare) către trei judecători care își încheie mandatul în luna iulie: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. În total, ar fi vorba de 540.000 de lei, bani care ar urma să fie plătiți în ciuda faptului că Guvernul a interzis astfel de plăți în sistemul bugetar.
Surse apropiate Curții au confirmat pentru G4Media că în interiorul instituției se analizează serios această posibilitate, deși banii nu au fost prevăzuți în bugetul CCR pentru 2025. Mai mult, guvernul a emis deja un act normativ care blochează plățile similare pentru restul funcționarilor din sectorul public.
Decizia este cu atât mai controversată cu cât vine pe fundalul unor măsuri dure de austeritate, adoptate de guvernul condus de Marcel Ciolacu, care încearcă să țină sub control un deficit bugetar record. Practic, în timp ce ministerele taie din cheltuieli și mii de bugetari sunt privați de drepturi financiare la plecarea din funcție, CCR ia în calcul o excepție de lux pentru propriii membri.
Care este baza legală invocată de CCR?
Judecătorii Curții se sprijină pe articolul 71, alineatul 5 din legea care reglementează funcționarea instituției. Conform acestuia, la încheierea mandatului, fiecare judecător are dreptul la o sumă echivalentă cu șase salarii nete. În cazul de față, asta înseamnă aproximativ 180.000 de lei pentru fiecare dintre cei trei.
Guvernul a interzis prin Ordonanța de Urgență 156/2024 (supranumită „ordonanța trenuleț”) acordarea de ajutoare sau indemnizații la final de mandat pentru tot sistemul public. Totuși, juriștii spun că există o portiță: textul actului normativ nu face o referire explicită la Curtea Constituțională sau la natura acestor sume.
Un specialist în drept, consultat de G4Media, explică:
„Tehnic vorbind, acești bani nu sunt definiți ca ‘ajutoare’ sau ‘indemnizații de pensionare’ în sensul ordonanței. Deci nu sunt blocați de lege. Dar asta nu înseamnă că este moral.”
O altă problemă majoră este lipsa fondurilor prevăzute în bugetul CCR.
CCR vrea să scoată 540.000 lei din buget pentru ‘rămas bun’
Din informațiile disponibile, în planificarea bugetară pe 2025 nu au fost incluse aceste sume. Așadar, se discută o posibilă „reorganizare internă”, adică redirecționarea banilor din bugetul de investiții. Cu alte cuvinte, bani destinați modernizării sau dezvoltării ar putea fi folosiți pentru aceste plăți controversate.
Aceasta nu este prima dată când Curtea Constituțională stârnește valuri în opinia publică. La începutul anului, a fost descoperit un buget de 700.000 de lei pentru medicamente. Dezvăluirea a venit de la deputatul USR Claudiu Năsui și a provocat un val de reacții. Ulterior, parlamentarii au tăiat suma din bugetul instituției, în urma unui amendament adoptat în plen.
În concluzie, dacă CCR decide marți să acorde acești bani, decizia va fi legală, dar cu siguranță va fi imorală în ochii opiniei publice, mai ales într-un moment în care austeritatea se simte în fiecare colț al administrației. Decizia Curții ar putea deveni simbolul unui sistem care își protejează privilegiile, chiar și atunci când toată lumea strânge cureaua.