În ciuda crizei economice în care România se află și a măsurilor de austeritate impuse cetățenilor, Guvernul României continuă să cheltuie sume considerabile pentru a întreține o armată de consilieri.
Conform informațiilor publicate în 2023 de Europa Liberă, Guvernul număra circa 500 de consilieri, cu salarii semnificative, în timp ce românii se confruntă cu creșteri ale prețurilor și cu dificultăți financiare majore. Aceștia sunt angajați pentru a sprijini activitatea demnitarilor în diferite ministere, dar în multe cazuri, numărul acestora depășește limitele legale, iar majoritatea nu sunt transparenți în ceea ce privește identitatea lor. Numărul nu a scăzut în 2025, doar s-au schimbat persoanele.
Salarii mari pentru sute de consilieri, plătite de Guvern
Deși legea prevedea că miniștrii pot angaja până la opt consilieri personali, iar secretarii de stat câte patru, realitatea este că mulți dintre aceștia depășesc aceste limite prin angajarea unor consilieri cu normă parțială (sfert, jumătate sau chiar două treimi de normă).
De exemplu, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus la acel moment de Sebastian Burduja, numărul de consilieri a ajuns la 42. Aici, miniștrii și secretarii de stat au recurs la un sistem în care angajează consilieri pe diverse norme de muncă (unii fiind angajați doar cu un sfert sau jumătate de normă). În această situație, chiar și miniștrii care au depășit limita legală de consilieri nu au încălcat legea, deoarece angajații au fost contractați pe perioade parțiale.
Ministerele cu cei mai mulți consilieri
Iată detaliile complete despre numărul de consilieri din diverse ministere:
-
Ministerul Sănătății – 25 de consilieri ai demnitarilor, cu salarii nete semnificative. La acest minister, numărul de consilieri nu a scăzut, ci a crescut, iar noile nume sunt schimbate de fiecare ministru care vine la conducere, aducându-și propriile recomandări.
-
Ministerul Afacerilor Interne – 46 de consilieri, incluzând consilieri personali, directori de cabinet și consilieri onorifici. Dintre aceștia, 13 sunt angajați part-time și 7 sunt neremunerați, având statut onorific.
-
Cabinetul Prim-ministrului – 2 consilieri. În schimb, la Cancelaria prim-ministrului, care are rang de minister, sunt angajați 8 consilieri. Secretarii de stat din subordinea prim-ministrului beneficiază de între 3 și 5 consilieri.
-
Ministerul Energiei – La acest minister, la cabinetul ministrului există 8 posturi de consilieri, dintre care 6 sunt ocupate. Secretarii de stat au între 3 și 4 posturi de consilieri, iar în total, 21 de persoane ocupă funcții de consilieri.
-
Ministerul Apărării – În Ministerul Apărării se află 8 consilieri, toți având studii superioare relevante în domeniul lor de activitate. Detaliile suplimentare nu au fost oferite publicului.
-
Ministerul Turismului – La Ministerul Turismului există între 3 și 7 consilieri, iar salariile acestora sunt, de asemenea, considerabile.
-
Ministerul Muncii – În acest minister sunt angajați 24 de consilieri în total.
-
Ministerul Justiției – La Ministerul Justiției lucrează 15 consilieri.
-
Ministerul Culturii – La Ministerul Culturii sunt angajați 33 de consilieri, cu normă întreagă sau fracționară.
-
Ministerul Agriculturii – În Ministerul Agriculturii sunt 38 de consilieri.
-
Ministerul Educației – La acest minister sunt angajați 6 consilieri și un director de cabinet cu normă întreagă, în timp ce alte 3 persoane sunt angajate cu contracte part-time. La cabinetele demnitarilor mai lucrează încă 34 de persoane, în total ajungându-se la 44 de consilieri.
-
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – La MAE lucrează 28 de consilieri, dintre care 6 sunt angajați la cabinetul ministrului.
-
Ministerul Fondurilor Europene – La acest minister sunt 36 de consilieri, dintre care 7 sunt directori de cabinet.
-
Ministerul Dezvoltării – Condus de Attila-Zoltán Cseke la acea vreme, acest minister are un total de 41 de consilieri, cu salarii de zeci de mii de lei pe lună.
-
Ministerul Familiei – În cadrul acestui minister, condus de Gabriela Firea la acel moment, există 23 de consilieri, iar listele cu numele și CV-urile acestora sunt publice.
Numele consilierilor nu sunt făcute publice
Majoritatea ministerelor refuză să facă publice numele consilierilor invocând diverse motive, printre care GDPR și Legea accesului la informații publice (544/2001). De multe ori, ministerele susțin că publicarea acestor informații necesită acordul consilierilor, dar nu oferă detalii privind dacă acordul a fost cerut sau refuzat.
Astfel, într-o perioadă în care România se confruntă cu o criză economică acută, cu o gaură bugetară de miliarde și cu măsuri de austeritate impuse cetățenilor, întrebarea care se pune este „De ce continuă Guvernul să angajeze sute de consilieri cu salarii uriașe?”
În timp ce românii sunt obligați să facă sacrificii și să trăiască cu resurse din ce în ce mai reduse, cheltuielile pentru menținerea unui număr ridicat de consilieri în ministere nu doar că ridică semne de întrebare, dar subminează încrederea în guvernanța transparentă și responsabilă.