România se află într-o situație delicată în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major, avertizează că infrastructura militară americană de pe teritoriul țării noastre nu este ferită de riscuri, după ce Iranul a emis semnale de alarmă cu privire la statele care găzduiesc forțe SUA.
Avertismentul Teheranului și vulnerabilitatea bazelor din România
Deși mesajele venite dinspre Iran sunt prezentate oficial sub forma unor demersuri juridice și politice, realitatea din teren ar putea fi mult mai dură. Generalul Dănilă subliniază că prezența trupelor americane transformă automat locațiile respective în obiective strategice pentru armata iraniană, scrie Digi24.
Referitor la această amenințare, fostul șef al Statului Major a explicat contextul actual: „Mesajul iranian nu a fost neapărat o amenințare, a fost mai mult o atenționare, dar nu aș spune că România nu are o problemă, pentru că în România sunt baze americane și iranienii au spus de la început că bazele americane fac obiectul – sau identifică aceste baze ca ținte pentru ei. Fiind baze în România, automat trebuie să avem în vedere și acest lucru, adică există posibilitatea ca iranienii să vizeze aceste baze, așa cum au vizat și alte baze. Bazele cele mai apropiate, cele mai accesibile pentru armamentul lor sunt bazele americane din Golf”.
Escaladarea conflictului înainte de expirarea ultimatumuluiTensiunile sunt așteptate să atingă un punct critic în jurul datei de 6 aprilie, termenul limită impus de administrația de la Casa Albă pentru obținerea unui acord. Generalul anticipează o intensificare violentă a acțiunilor militare americane în perioada imediat următoare.
Ștefan Dănilă consideră că forța de lovire a SUA va fi mobilizată la capacitate maximă:„Este foarte probabil ca în apropierea expirării celor 10 zile, adică aproape de 6 aprilie, să vedem și noi acțiuni foarte, foarte puternice, foarte violente din partea armatei americane, din partea aviației, cu avioane B2, cu bombe foarte puternice, putem să vedem și acțiuni de-ale Forțelor de Operații Speciale și ale forțelor care se se deplasează acum către Golf, formează un dispozitiv de atac”.
Critici privind strategia SUA și lichidarea liderului suprem
În ciuda asigurărilor oficiale venite de la Washington privind succesul operațiunilor, analiza generalului român rămâne rezervată. Acesta pune sub semnul întrebării deciziile politice radicale care au vizat conducerea religioasă a Iranului, considerându-le erori strategice.
În acest sens, Dănilă a punctat nemulțumirea sa față de direcția conflictului:„Eu nu cred că va fi un război de scurtă durată. Cred că evaluarea făcută inițial – deși secretarul de stat Rubio ne asigură că obiectivele Statelor Unite au fost clare de la începutul agresiunii și că sunt atinse în mare parte și vor fi finalizate într-un termen scurt – cred în continuare că decizia de a lovi Iranul a fost o decizie greșită, că mai ales decizia de a lichida ayatollahul a fost o decizie greșită. Obiectivele declarate ale Statelor Unite de a anihila orice fel de posibilități de dezvoltare a mijloacelor nucleare și a rachetelor balistice, acestea sunt perfect perfect justificabile”.
Producția de drone și securitatea în raport cu Rusia
Pe lângă frontul din Orientul Mijlociu, generalul a abordat și rolul României în sprijinirea Ucrainei prin programul european SAFE. Acesta a respins ideea că fabricarea de armament pe teritoriul național ne-ar expune suplimentar în fața Moscovei, argumentând că o industrie de apărare puternică este, de fapt, o garanție de securitate.
Expertul militar a clarificat poziția țării noastre în acest parteneriat:„Vulnerabilitatea nu vine neapărat din furnizarea de drone. Vulnerabilitatea vine din capacitatea noastră de apărare. În momentul în care România este capabilă să producă drone performante, este capabilă să producă muniție și armament, nu aș spune că acest lucru face România mai vulnerabilă. Dimpotrivă. Este foarte important ca România să aibă o capacitate industrială suficientă, în așa fel încât să-și alimenteze propria armată și, dacă e posibil, să ajute și să furnizeze echipamente militare și armament altor state. Acum avem un parteneriat cu cu Ucraina. Nu văd care este problema. Aceasta nu înseamnă efectiv că noi devenim devenim cobeligeranți în războiul din Ucraina”, a conchis el.