Guvernul taie fondurile minorităților, dar acestea încasează mai mult decât toate partidele politice

Deși nu a fost anunțată public, rectificarea bugetară realizată pe 1 octombrie de Guvernul Bolojan a inclus o tăiere de 10% din fondurile alocate minorităților naționale. Informația a fost confirmată pentru HotNews de secretarul general al Executivului, Radu Oprea. Decizia vine într-un context în care grupul minorităților din Parlament joacă un rol-cheie în susținerea actualei majorități guvernamentale.

În ciuda reducerii, minoritățile naționale rămân printre cei mai bine finanțați beneficiari ai bugetului de stat: primesc, în continuare, peste 36 de milioane de lei mai mult decât partidele politice.

Tăiere discretă, fără anunț public

Guvernul a aprobat rectificarea bugetară la începutul lui octombrie, fără a menționa în spațiul public reducerea fondurilor pentru minorități. Secretarul general Radu Oprea a precizat că diminuarea este de aproximativ 30 de milioane de lei, bugetul scăzând de la 298 de milioane la circa 270 de milioane de lei.

În mod similar, partidele politice au pierdut 50 de milioane de lei la aceeași rectificare, însă fără ca premierul Ilie Bolojan sau ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, să explice public tăierile.

Liderul grupului minorităților naționale, deputatul Varujan Pambuccian, susține că reducerea bugetului a fost discutată în coaliție și agreată din timp:

„Nu este nimic spectaculos. E un lucru normal că a scăzut suma. Nu putem cere mereu creșteri. Este o ajustare firească”, a declarat Varujan Pambuccian pentru HotNews.

Chiar și așa, minoritatea rămâne cu o alocare mai mare decât partidele, diferența fiind explicată de liderul grupului prin „scopurile diferite” ale celor două tipuri de organizații.

Minoritatea cehă, nou intrată în bugetul de stat

Deputatul Varujan Pambuccian a precizat că, pe lângă ajustarea bugetară, în acest an a fost recunoscută oficial o nouă minoritate – cea a cehilor, care s-a separat de organizația comună cu slovacii.

„E o organizație nouă, care are nevoie de finanțare. Minoritățile nu sunt partide, sunt ONG-uri care gestionează identitatea culturală, patrimoniul, monumente și activități educaționale. Toate acestea costă bani”, a explicat el.

Grupul minorităților naționale, format din 17 deputați, reprezintă un sprijin esențial pentru guvernul Bolojan în Parlament. În condițiile unei majorități fragile, voturile acestora pot decide soarta unor proiecte legislative importante.

Astfel, în ciuda reducerilor, rolul politic al minorităților le asigură o poziție de forță și o finanțare consistentă, aproape la nivelul partidelor mari.

Cum s-au împărțit banii înainte de tăiere

Cele mai mari sume au fost alocate:

• UDMR – 64,3 milioane de lei
• Partida Romilor – 41 milioane de lei
• FDGR (Forumul Democrat al Germanilor) – 23,4 milioane de lei
• Uniunea Ucrainenilor – 20,9 milioane de lei
• Uniunea Rușilor Lipoveni – 16,4 milioane de lei
• La polul opus, Forumul Cehilor, nou intrat în lista minorităților recunoscute, primește doar 1,5 milioane de lei.

Până la rectificare, statul plătise deja 216 milioane de lei către organizațiile minorităților, echivalentul a 43,5 milioane de euro.

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis pentru HotNews sumele pe care formațiunile le vor încasa în 2025.

Cele mai mari subvenții merg către:

• PSD – 77,1 milioane de lei
• AUR – 45,5 milioane de lei
• PNL – 41,9 milioane de lei
• USR – 29,7 milioane de lei

Chiar și după reducerea de 17% aplicată partidelor, diferența dintre finanțarea politică și cea pentru minorități rămâne vizibilă, un paradox al unui guvern care taie „uniform”, dar cu efecte inegale.

Deși oficial sumele s-au diminuat, minoritățile naționale rămân marii câștigători ai rectificării bugetare. Sprijinul parlamentar oferit Guvernului Bolojan le-a garantat nu doar relevanță politică, ci și o finanțare superioară partidelor.

Într-un an electoral tensionat, cei 17 deputați ai minorităților pot decide echilibrul de putere din Parlament – și implicit, soarta guvernului.