Cristina-Emanuela Dascălu: România trebuie să aibă o voce puternică în Europa și să își apere interesele strategice (P)

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Securitatea dronelor, protejarea infrastructurii critice, viitorul porturilor europene, industria maritimă și direcția strategică a Uniunii Europene s-au aflat pe agenda Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, în cadrul ședinței la care a participat doamna deputat AUR Cristina-Emanuela Dascălu. Dincolo de caracterul tehnic al documentelor analizate, dezbaterile au adus în prim-plan teme cu implicații directe pentru securitatea și competitivitatea României, precum și pentru poziția țării noastre la Marea Neagră.

Unul dintre principalele dosare analizate a vizat Planul de acțiune european privind securitatea în materie de drone și soluții antidronă – COM(2026) 81, document care urmărește consolidarea coordonării între statele membre, dezvoltarea capacităților de prevenire și detecție și o mai bună integrare a dimensiunilor civilă și militară ale securității.

Pentru România, tema are o relevanță aparte. Poziția geografică pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO, proximitatea războiului din Ucraina și importanța strategică a regiunii Mării Negre transformă capacitatea de detectare și contracarare a dronelor într-o componentă importantă a securității naționale.

11:54

FOTO Cristina-Emanuela Dascălu, prezentă la recepția oferită de Ambasada Republicii Populare Chineze în România: dialogul și respectul reciproc, repere esențiale ale relațiilor internaționale (P)

11:30, 24 Sep 2026

Deputatul Cristina-Emanuela Dascălu: „Adevărata performanță a unei școli este să vadă copilul înainte ca lumea să îi descopere valoarea” (P)

În acest context, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu a susținut direcția documentului, apreciind atenția acordată statelor de pe flancul estic și din regiunea Mării Negre, precum și accentul pus pe tehnologiile cu dublă utilizare, dezvoltarea capacităților de detecție și stimularea unei piețe competitive în domeniul dronelor și sistemelor antidronă.

Pentru România, provocarea nu este doar aceea de a beneficia de noile capacități europene de securitate, ci și de a participa la dezvoltarea lor, prin industrie, cercetare, inovare și investiții în tehnologii cu valoare strategică.

Un alt capitol important al ședinței a vizat strategiile europene pentru industria maritimă și sectorul portuar – COM(2026) 111 și COM(2026) 112. Documentele analizate propun dezvoltarea competitivității și digitalizării porturilor, consolidarea securității economice și cibernetice, protejarea infrastructurilor critice, atragerea investițiilor și îmbunătățirea conexiunilor logistice și feroviare.

În actualul context geopolitic, porturile nu mai pot fi privite exclusiv ca infrastructuri comerciale. Ele reprezintă noduri strategice pentru lanțurile de aprovizionare, energie, securitate economică și mobilitate militară, iar pentru România, această realitate conferă o importanță suplimentară Portului Constanța și întregii regiuni a Mării Negre.

Doamna deputat a apreciat măsurile referitoare la securitatea porturilor, inclusiv a infrastructurilor cu dublă utilizare civilă și militară, protecția împotriva activităților ilicite, dezvoltarea conexiunilor logistice, securitatea cibernetică și facilitarea accesului la finanțările europene.

În același timp, Cristina-Emanuela Dascălu a susținut necesitatea unei abordări echilibrate în privința tranziției verzi. Modernizarea infrastructurii și protejarea mediului trebuie urmărite fără ca politicile europene să genereze costuri disproporționate pentru economie, industrie și transporturi sau să afecteze competitivitatea statelor membre.

În cazul strategiei portuare, au fost apreciate inclusiv propunerile privind simplificarea procedurilor de accesare a finanțărilor europene, acordarea unei atenții sporite porturilor mici și mijlocii, introducerea unor cerințe comune privind securitatea cibernetică și dezvoltarea programelor de pregătire profesională pentru lucrătorii din sector.

Ședința Comisiei pentru Afaceri Europene a adus în discuție și Starea Uniunii Europene 2026, prilej pentru o dezbatere mai amplă asupra direcției în care se îndreaptă proiectul european. În viziunea doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, discuția despre o Europă mai puternică, mai competitivă și mai autonomă trebuie însoțită permanent de o întrebare esențială: care este locul națiunilor în această construcție și, în particular, care este locul României?

România are nevoie de o Uniune Europeană capabilă să își apere securitatea și interesele într-un mediu internațional tot mai dificil. Dar, în egală măsură, Europa are nevoie de state membre puternice, capabile să producă, să inoveze și să își valorifice resursele economice, energetice, agricole și umane.

Autonomia strategică europeană nu trebuie să conducă la înlocuirea unor dependențe cu altele, ci la dezvoltarea propriilor capacități. Din această perspectivă, România trebuie să urmărească nu doar integrarea în marile proiecte europene, ci și consolidarea propriei industrii și a propriei capacități de a contribui la securitatea și prosperitatea continentului.

Pentru doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, o Europă puternică nu presupune diminuarea identității și a intereselor statelor membre, ci valorificarea lor într-un proiect comun construit pe cooperare, responsabilitate și respect reciproc: „România nu trebuie să privească viitorul Europei de pe margine. Trebuie să participe la construirea lui, să își susțină prioritățile și să transforme oportunitățile europene în securitate, dezvoltare și prosperitate pentru propriii cetățeni”, este mesajul desprins din poziția susținută de doamna deputat.

Activitatea din cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene reflectă astfel o miză care depășește analiza punctuală a documentelor venite de la Bruxelles. Fiecare inițiativă europeană trebuie privită și prin prisma efectelor concrete asupra României: ce oportunități creează, ce riscuri presupune și în ce măsură contribuie la consolidarea capacității statului român de a-și apăra interesele.

Într-o Europă aflată într-un proces profund de transformare, România are nevoie nu doar de prezență, ci de voce, inițiativă și capacitatea de a-și susține propriile priorități. Pentru că forța proiectului european depinde, în cele din urmă, și de forța națiunilor care îl alcătuiesc.