„Hardughia”, piesa declarată interzisă în 1981, se joacă în acest weekend pe scena Teatrului Național din Iași, readucând în actualitate unul dintre cele mai sensibile episoade din istoria recentă a teatrului românesc. Textul lui Mircea Radu Iacoban a fost scos din repertoriu printr-o decizie politică, dar revine astăzi pe scenă pentru a aminti cât de fragil este dreptul la exprimare într-o societate obișnuită cu cenzura.
Spectacolul „Hardughia” a fost interzis pe scena Teatrului Național din Iași în 1981
În acest weekend, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, revine „Hardughia” de Mircea Radu Iacoban, un spectacol cu o istorie dramatică, marcată de una dintre cele mai dure interdicții din teatrul românesc al anilor ’80. Textul, scos din repertoriu în 1981 printr-o decizie politică venită de la cel mai înalt nivel al regimului comunist, este astăzi din nou accesibil publicului, fără să-și fi pierdut forța incomodă.
Spectacolul, în regia lui Ovidiu Lazăr, se joacă duminică, 8 februarie, de la ora 18:00, la Sala Studio „Teofil Vâlcu”. Din distribuție fac parte Daniel Busuioc, Robert Agape, Radu Ghilaș, Radu Homiceanu, Doina Deleanu, Doru Aftanasiu, Emil Coșeru, Georgeta Burdujan și Răzvan Conțu, iar scenografia este semnată de Andrada Chiriac.
Scrisă pornind de la o experiență personală a autorului – participarea, ca student încorporat, la demolarea Academiei Mihăilene din Iași –, piesa devine o parabolă despre decizie, putere și responsabilitate, ascunzând sub aparența unei simple ședințe administrative o critică tăioasă la adresa mecanismelor politice ale epocii. Demolarea unei clădiri cu valoare simbolică se transformă, în subtext, într-o radiografie a distrugerii memoriei și a valorilor.
În 1981, „Hardughia” a fost interzisă după doar câteva reprezentații la Teatrul Național din Iași și la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Deși inițial apreciată chiar de conducerea propagandei culturale, piesa a fost denunțată ulterior direct la „Cabinetul 2”, iar interdicția a fost impusă fără drept de apel. Textul a dispărut din repertorii, iar autorului i-a fost blocat accesul la scenă.
Spectacolul se joacă duminica aceasta în Sala Teofil Vâlcu
Emil Coşeru, unul dintre protagoniştii reprezentaţiei din 1981, se află şi acum în distribuţia „Hardughiei”. În spectacolul de acum 44 de ani de pe scena Naționalului ieșean, montat de Dan Nasta, au mai jucat Teofil Vâlcu, Valeriu Burlacu, Saul Taişler, Florin Mircea, Valeriu Oţeleanu, Cornelia Gheorghiu, Virgil Raiciu, Constantin Popa, Dan Aciobăniței, Adina Popa, Gelu Zaharia.
Regizorul Ovidiu Lazăr subliniază că textul rămâne incomod și astăzi, tocmai pentru că nu este legat strict de un context istoric. Spectacolul propune „o vivisecție grijulie în fibra umană”, urmărind felul în care oamenii, puși în fața unei decizii majore, reacționează în funcție de frică, oportunism, interes personal sau instinct de conservare.
Între ridicolul exercitării puterii și emoția autentică a trăirilor personale, „Hardughia” construiește un bestiar uman în care se întâlnesc delațiunea, parvenitismul, iubirea reprimată și lașitatea morală.
„Dacă mai adăugăm și vocația de a demola a poporului român, tabloul devine aproape complet”, afirmă regizorul.
Astăzi, când „Hardughia” se joacă din nou pe scena Teatrului Național din Iași, nu mai poate fi privită doar ca un spectacol din repertoriu. Este o piesă oprită nu pentru ceea ce spunea direct, ci pentru ceea ce lăsa să se înțeleagă. Revenirea ei nu anulează interdicția din 1981, ci o face vizibilă, transformând scena într-un spațiu al memoriei active. La Teatrul Național, „Hardughia”, piesa interzisă în 1981, arată, de fapt, fragilitatea prezentului.