Hărțuirea la locul de muncă poate fi de mai feluri, printre care și cea morală, care constă într-un comportament agresiv și abuziv în fața unui angajat sau unui grup de angajați. Abuzul poate avea repercusiuni destul de agresive, având în vedere sănătatea mintală a persoanelor în cauză.
Depresia, stresul, tulburările de somn și afecțiunile digestive pot apărea ca rezultat al abuzurilor de la locul de muncă. Există foarte multe cazuri, în care persoana în cauză nu a mai suportat și s-a ajuns chiar la sinucidere, motiv pentru care în multe state există legi dure împotriva hărțuirii morale.
Hărțuirea la locul de muncă, un fenomen tot mai des întâlnit
Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/dau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită; comentarii verbale; acțiuni sau gesturi.
Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingerea demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucu. În prezenta lege, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
Fiecare angajat are derptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie suspus hărțuirii morale la locul de muncă.
Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Ce poți face legal pentru a te proteja
Dacă șeful tău nu ia nicio măsură sau dacă chiar el este persoana care te agresează, urmează procedura de raportare internă a companiei tale. De obicei, acest lucru implică contactarea departamentului de resurse umane (HR) sau a unei persoane desemnate pentru astfel de situații.
Oferă o declarație scrisă care descrie incidentele și furnizează toate probele pe care le-ai colectat. Dacă există colegi sau alți martori care pot confirma incidentele de hărțuire, poți solicita spijinul lor în timpul procesului de investigare. Martorii credibili pot aduce mai multă greutate reclamației tale. Iată și câte zile de concediu ai pe lună la un loc de muncă.
De asemenea, vorbește cu un avocat specializat în dreptul muncii pentru a obține consultanță juridică și pentru a-ți înțelege drepturile. Dacă raportarea internă nu rezolvă problema de hărțuire sau dacă suferi consecințe negative în urma raportării, avocatul îți poate oferi îndrumări cu privire la pașii pe care îi poți urma și la opțiunile legale diponibile, cum ar fi depunerea unei plângeri la forum de reglementare corespunzător sau intentarea unei acțiuni în instanță. Așadar, hărțuirea la locul de muncă se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz.