Fenomenul meteorologic El Nino ar putea atinge o intensitate fără precedent, cu temperaturi ale apei din zona tropicală a Oceanului Pacific care riscă să crească până la niveluri record, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială.
Temperaturile apei în această regiune nu au mai fost niciodată atât de ridicate în cei 40 de ani care au trecut de la începutul efectuării unor astfel de măsurători, a declarat secretarul general al OMS, Celeste Saulo, la Geneva, informează Agerpres, care citează DPA.
Potrivit modelelor climatice, temperaturile din Oceanul Pacific ar putea creşte cu până la 3,8 grade Celsius peste media pe termen lung, depăşind recordul anterior, care a fost de aproximativ 3 grade Celsius peste medie.
Se consideră că fenomenul El Nino a început atunci când temperaturile cresc cu cel puţin 0,5 grade Celsius peste valorile normale, a precizat Celeste Saulo.
Acest fenomen meteorologic natural, care se produce o dată la câţiva ani, poate declanşa secete severe sau precipitaţii extrem de abundente, în funcţie de regiunile afectate. Europa este, în general, mai puţin afectată de impactul fenomenului El Nino.
„El Nino nu aduce căldură suplimentară planetei. El eliberează căldura pe care oceanul a stocat-o deja sub suprafaţa lui – de aceea un fenomen de intensitate mare duce atât de des la unul dintre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată (cum a fost în 2024)”, a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo.
Peste 450.000 de oameni ar putea muri
El Nino provoacă deja condiţii climatice extreme – în America Centrală, seceta afectează culturile şi efectivele de animale, iar în India, perturbările puternice ale musonului pun în pericol culturile.
El Nino reprezintă faza caldă a ciclului natural Oscilaţia Sudică El Nino, un fenomen climatic ce influenţează condiţiile meteorologice la nivel mondial. Acesta tinde să determine creşterea temperaturilor globale şi să perturbe regimul precipitaţiilor pe regiuni extinse – ceea ce înseamnă secetă în unele zone şi ploi abundente în altele – şi se manifestă, de obicei, o dată la doi până la şapte ani, alternând cu El Nina, faza rece a acestui ciclu.
Temperaturile medii globale din august au atins 16,96 grade Celsius, egalând luna iulie 2023 drept cea mai caldă lună înregistrată vreodată, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
Cercetătorii de la Laboratorul de Impact Climatic al Universităţii din Chicago, SUA, au estimat luna trecută că „super-El Nino” din acest an ar putea provoca până la 451.000 de decese suplimentare la nivel global, în perioada iunie – februarie 2027.
Iarnă atipică în România
Fenomenul Super El Niño exercită o influență majoră asupra tiparelor climatice globale, iar iarna din România este puternic marcată de pulsațiile maselor de aer cald generate în Oceanul Pacific. Prognozele climatologice indică faptul că țara noastră se va confrunta cu un regim termic modificat și o instabilitate atmosferică generalizată în toate regiunile. Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie estimează că temperaturile medii se vor situa frecvent peste normele climatice specifice sezonului rece, transformând această iarnă într-una neobișnuit de blândă. Acest fond cald nu exclude însă apariția unor variații extreme, țara fiind expusă unor treceri bruște de la zile primăvăratice la episoade severe de vreme severă.
O consecință directă a intensificării acestui fenomen global este modificarea substanțială a precipitațiilor pe teritoriul României. În loc de ninsorile așezate și persistente din trecut, iarna aduce un surplus masiv de umiditate sub formă de ploi torențiale și lapoviță, în special în regiunile sudice și centrale. Stratul de zăpadă tinde să fie deficitar în zonele de câmpie și pe platourile cu altitudini medii, afectând direct logistica stațiunilor montane și sporturile de iarnă. Cu toate acestea, din cauza perturbărilor din straturile înalte ale atmosferei, începutul anului 2027 poate genera acumulări masive și bruște de zăpadă într-un timp extrem de scurt.
Dincolo de tendința generală de încălzire, interacțiunea dintre El Niño și dinamica curentului de aer polar poate slăbi stabilitatea vortexului polar. Această destabilizare crește riscul ca mase de aer arctic să scape spre sud, provocând viscole violente și înghețuri fulgerătoare de scurtă durată în lunile decembrie și ianuarie. Alternanța rapidă dintre perioadele de dezgheț accentuat și valurile scurte de ger sever pune o presiune uriașă pe infrastructura energetică și pe sectorul agricol național.