Modelul meteorologic european ECMWF ia în calcul posibilitatea unei perturbări importante a vortexului polar la începutul lunii noiembrie, inclusiv un scenariu în care acesta s-ar putea rupe în două. Fenomenul ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și condițiile în care aerul rece poate pătrunde în următoarele săptămâni, scrie Focus News.
Vortexul polar ar putea schimba prognoza de iarnă pentru Europa
Un scenariu meteorologic pentru începutul lunii noiembrie a atras atenția specialiștilor și pasionaților de vreme. Modelul numeric european ECMWF ia în calcul posibilitatea unei perturbări importante a vortexului polar din stratosferă, inclusiv un scenariu în care acesta s-ar putea împărți în două. O asemenea evoluție ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și ar putea modifica premisele pentru pătrunderea aerului rece în următoarele săptămâni. Acest lucru nu înseamnă însă că Europa sau America de Nord se va confrunta în mod obligatoriu cu o iarnă 2026-2027 severă.
Interesul pentru această prognoză este legat și de evoluția așteptată a fenomenului El Niño în sezonul rece actual. Deși acesta influențează semnificativ circulația atmosferică globală, nu determină în mod direct și univoc condițiile meteorologice din fiecare regiune.
Ce este vortexul polar și de ce este important
Vortexul polar este un sistem amplu de circulație a aerului în jurul Arcticii, care se manifestă atât în stratosferă, cât și în troposferă pe timpul iernii. Vortexul polar stratosferic se intensifică, de regulă, în sezonul rece, când diferența de temperatură dintre regiunile polare și latitudinile mai joase crește. Atunci când vortexul este puternic și bine organizat, vânturile de vest din stratosferă sunt, de obicei, mai intense. În anumite condiții însă, această circulație poate slăbi considerabil sau poate fi perturbată.
Unul dintre cele mai importante procese în acest context este încălzirea stratosferică bruscă (SSW). În timpul acestui fenomen, temperaturile din stratosfera polară cresc brusc într-un interval relativ scurt, iar vânturile de vest se pot slăbi semnificativ sau chiar își pot schimba direcția. În unele cazuri, vortexul polar se deplasează din poziția sa obișnuită, iar în altele se poate împărți în două vortexuri distincte. Aceste procese pot modifica și circulația atmosferică și pot crește probabilitatea unor perioade reci prelungite în anumite regiuni ale emisferei nordice. Acest lucru nu înseamnă însă că fiecare încălzire stratosferică provoacă o iarnă rece la suprafață. Efectul proceselor din stratosferă asupra vremii de lângă sol depinde de evoluția circulației atmosferice din săptămânile următoare.
De ce atrage atenția prognoza pentru începutul lunii noiembrie
Potrivit scenariului analizat, ECMWF ia în calcul o perturbare mai importantă a vortexului polar la începutul lunii noiembrie decât în cazul unei slăbiri temporare obișnuite a acestuia.
O asemenea posibilitate merită urmărită, dar trebuie evaluată pe baza prognozelor de ansamblu, nu doar a unei singure simulări. În prognozele stratosferice pe termen lung, incertitudinea rămâne semnificativă, iar următoarele actualizări ale modelelor pot modifica atât intensitatea estimată, cât și momentul producerii unui eventual eveniment.
Dacă la începutul lunii noiembrie se va produce o încălzire stratosferică importantă, iar vortexul polar va fi puternic perturbat, acest lucru ar putea crea condiții favorabile pentru schimbări ale circulației atmosferice în a doua jumătate a lunii și în decembrie.
Efectele nu apar însă neapărat imediat. În cazul unor astfel de evenimente, semnalul din stratosferă se poate transmite către troposferă în decurs de câteva săptămâni. În alte situații, influența este mai slabă sau dificil de separat de variabilitatea naturală a atmosferei.
El Niño nu exclude perioadele cu temperaturi foarte scăzute
Unul dintre argumentele principale ale ipotezei analizate este că nici măcar un episod puternic El Niño nu garantează o iarnă blândă în toate regiunile emisferei nordice.
El Niño este un fenomen periodic caracterizat de încălzirea apelor de suprafață din partea centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Acesta modifică circulația atmosferică din zona tropicală și poate influența curentul-jet, distribuția precipitațiilor și anomaliile de temperatură din diferite regiuni. Legătura dintre El Niño și vremea de iarnă din America de Nord nu este însă una directă. Un rol important îl au și Oscilația Nord-Atlantică (NAO), Oscilația Arctică (AO), starea vortexului polar, anomaliile temperaturilor oceanelor și variabilitatea naturală a circulației atmosferice.
Prin urmare, chiar și în timpul unui episod puternic El Niño pot apărea pătrunderi importante de aer rece și furtuni de iarnă severe. Întrebarea esențială nu este doar dacă va fi frig, ci și unde, când și pentru cât timp se vor menține temperaturile scăzute.
Ce rol au fazele negative ale PDO și AMO
În ipoteza analizată, o atenție deosebită este acordată la două oscilații de lungă durată ale temperaturilor oceanelor: Oscilația Decadală a Pacificului (PDO) și Oscilația Multidecadală a Atlanticului (AMO). Faza negativă a PDO este asociată cu un anumit tipar de distribuție a anomaliilor de temperatură în partea de nord a Oceanului Pacific. În anumite condiții, această distribuție poate favoriza formarea unor dorsale atmosferice la latitudini nordice, care pot interacționa cu circulația polară.
Faza negativă a PDO nu înseamnă însă, prin ea însăși, că vortexul polar se va împărți în mod obligatoriu în două. Pentru o asemenea evoluție contează distribuția concretă a temperaturilor oceanelor, undele atmosferice și dinamica stratosferei. AMO descrie variațiile multianuale ale temperaturilor din Atlanticul de Nord. Influența sa asupra condițiilor de iarnă din regiunile estice ale Statelor Unite este complexă și nu poate fi folosită singură pentru a realiza o prognoză fiabilă a sezonului următor.
Un alt factor este Oscilația Cvasibienală (QBO), care constă în alternanța vânturilor de est și de vest din stratosfera ecuatorială. Aceasta poate influența probabilitatea anumitor interacțiuni dintre undele atmosferice și vortexul polar. Cu toate acestea, nici faza QBO, nici combinația acesteia cu fenomenul El Niño nu determină în mod univoc cum va fi iarna.
Sunt posibile furtuni de iarnă puternice în Statele Unite?
Dacă vortexul polar va fi perturbat semnificativ, iar schimbările ulterioare se vor transmite către troposferă, unele regiuni din America de Nord ar putea ajunge în condiții mai favorabile pentru pătrunderi de aer rece și furtuni de iarnă. În ipoteza analizată, o atenție deosebită este acordată regiunilor de nord-est și est ale Statelor Unite, precum și zonei statelor din regiunea Mid-Atlantic. În anumite configurații ale presiunii atmosferice, aerul rece din Canada se poate întâlni cu aerul umed de deasupra Oceanului Atlantic. Acest lucru creează condiții favorabile pentru ninsori abundente și cicloni de iarnă puternici.
Este vorba însă despre un scenariu posibil, nu despre o prognoză privind o anumită furtună. Pentru evaluarea riscului real, este necesară monitorizarea evoluției vortexului polar, a prognozelor de ansamblu și a poziției principalelor centre de acțiune atmosferică.
Ce înseamnă acest scenariu pentru Europa
Deși prognoza analizată pune accentul pe America de Nord, o eventuală perturbare a vortexului polar ar putea influența și circulația atmosferică deasupra Europei.
În anumite configurații, se pot forma anticicloni de blocaj deasupra Atlanticului de Nord sau Scandinaviei, care ar putea redirecționa aerul rece către Europa Centrală și de Sud-Est. În alte situații, aerul rece ar putea rămâne concentrat deasupra Americii de Nord sau a unor regiuni din Asia, fără să provoace o perioadă prelungită de răcire în Balcani. În cazul Bulgariei, de exemplu, un rol decisiv îl va avea poziția anticiclonilor și ciclonilor deasupra Europei, precum și traiectoria ciclonilor mediteraneeni. Interacțiunea dintre aceste sisteme atmosferice determină dacă o eventuală pătrundere de aer rece va aduce ninsoare, ploaie, vânt puternic sau doar o scădere temporară a temperaturilor.
Din acest motiv, o eventuală încălzire stratosferică bruscă nu trebuie interpretată ca un semnal sigur al unei ierni severe în Bulgaria și țările vecine. Pentru o evaluare mai fiabilă vor fi necesare actualizările modelelor meteorologice din următoarele săptămâni.
Se anunță o surpriză în iarna 2026-2027?
Principala întrebare este dacă o eventuală perturbare a vortexului polar la începutul lunii noiembrie va fi un eveniment izolat sau va marca începutul unei perioade mai îndelungate de instabilitate a circulației stratosferice.
În acest moment, nu se poate oferi un răspuns categoric. Chiar dacă se va produce o încălzire stratosferică bruscă, efectele asupra vremii din Europa și America de Nord vor depinde de o serie de factori suplimentari. Următoarele săptămâni vor fi importante pentru evaluarea sezonului de iarnă. Dacă modelele vor continua să indice un semnal persistent de slăbire sau de divizare a vortexului polar, acesta va fi un motiv pentru monitorizarea mai atentă a posibilelor schimbări ale circulației atmosferice.
Polar Vortex update: the 12z suite of models is slowly pulling towards agreement, with the 12z ECMWF now pulling back the reversal and showing good agreement with GFS in terms of #polarvortex strength. Heighy anomaly wise, GFS and AIFS are in good agreement.
But make no mistake, even without a reversal all main 3 models agree on reaching the weakest Polar Vortex on record for this time of year. Tho its still too early in the season and this event, to talk any long-term impacts, especially since a rebound is expected for the Polar Vortex, and the Super El Niño is ramping up for the season.
But overall, this is still a significant event in the making for this time of year.
All the plots (and more) are available in my Polar Vortex monitor hub, link in the comments. 👇
— Andrej / severe-weather.eu (@Recretos) October 24, 2026