În dimineața zilei de 19 august 2023 a avut loc un teribil accident în stațiunea 2 Mai, unde Vlad Pascu, un tânăr de 19 ani, a intrat în plin într-un grup de oameni care mergeau pe marginea drumului. Doi tineri, o femeie de 20 de ani și un bărbat de 21, au murit pe loc
Acesta se afla sub influența a trei substanțe stupefiante, însă el consuma droguri încă de la frageda vârstă de 13 ani. Efectele acestora au dus la moartea a doi tineri nevinovați
Oxicodona este folosită pentru tratarea simptomelor de durere intensă
Analizele care i-au fost făcute după accident au indicat că Vlad Pascu consumase cocaină, amfetamină şi metamfetamină. Acesta este dependent de oxicodona, care este un drog de mare risc.
„Oxicodona este un drog de mare risc, care face parte din clasa de droguri opiacee și este prevăzut în Tabelul II din Legea 143/2000, republicată. De asemenea, oxicodona este utilizată ca medicament analgezic, fiind prescris de către medici pentru tratarea simptomelor de durere intensă. Proprietățile chimice ale acestui compus sunt similare cu cele ale morfinei, având, astfel, un potențial ridicat de dependență fizică și psihică pentru consumator.
Printre efectele negative cele mai des întâlnite ale oxicodonei putem enumera somnolență, oboseală, amețeli, cefalee, greață, pierderea poftei de mâncare, dureri de stomac, iar, ulterior, supradozajul poate duce la slăbiciune musculară, dificultăți de respirație, scădere a temperaturii corpului, somnolență foarte intensă și chiar pierderea cunoștinței și comă”, spune Marius Manea, comisar de poliție, șef al Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Iași.
Tânărul care a provocat accidentul teribil era sub influența drogurilor de risc
Drogurile se împart în trei categorii, care stimulează activitatea creierului, care perturbă și care inhibă activitatea sistemului nervos central. Acestea au efecte diferite în funcție de tipul de drog consumat.
„Efectele produse de consumul de droguri depind foarte mult de tipul de drog care este consumat. Din punct de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se împart în trei categorii, droguri care stimulează activitatea acestuia, care perturbă și care inhibă activitatea sistemului nervos central. În cazul drogurilor care perturbă activitatea sistemului nervos central apar deseori modificări de comportament sau chiar halucinații care pot influența foarte mult capacitatea de conducere a autovehiculului.
În cazul drogurilor de tip stimulant, pe lângă viteza de reacție scăzută în fața anumitor stimuli vizuali sau auditivi poate apărea un comportament impulsiv, spre exemplu, un comportament agresiv în trafic, situație în care persoana în cauză nu mai percepe riscurile activităților sale”, adaugă CPECA Iași.
CPECA Iași derulează programe de prevenire a consumului de droguri și continuă implementarea proiectelor naționale și locale atât în școală, cât și în familie și comunitate. De asemenea, CPECA Iași dezvoltă colaborările cu toți actorii sociali implicați în implementarea obiectivelor din cadrul Planului Local de Acțiune în Domeniul Drogurilor, pentru perioada 2022-2026, de la nivelul județului Iași.
„Conform Raportului Național privind Situația Drogurilor 2022 în România, cele mai consumate droguri la nivelul populației generale cu vârste cuprinse între 15-64 de ani sunt noile substanțe psihoactive și canabisul. La nivelul județului Iași sunt implementate proiecte naționale și locale de prevenire a consumului de droguri în școală, familie și comunitate, pentru toate categoriile de vârstă. Astfel, prevenirea consumului de droguri reprezintă un element de continuitate în formularea unui răspuns integrat la dinamica fenomenului consumului de droguri în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, răspuns corelat direct cu politicile publice naţionale antidrog.
Programele, proiectele şi intervenţiile de prevenire la nivelul județului Iași au ca obiectiv informarea, educarea şi conştientizarea populaţiei generale, şcolare şi a grupurilor vulnerabile, privind efectele consumului de alcool, tutun, droguri şi substanţe noi psihoactive, precum şi dezvoltarea unor atitudini şi practici în rândul acestor categorii de populaţie, prin orientarea grupurilor ţintă către activităţi recreaţionale dezirabile social, ca alternativă la consumul de droguri”, mai spune Marius Manea în legătură cu accidentul teribil produs de un tânăr care conducea drogat.
Deci sa înțelegem ca individul consuma droguri de la 13 ani, deci clar, are creierul prăjit de droguri, a avut și 2 dosare penale la care cu bunavoință și celebra clemență s a renunțat la a răspunde penal, a obținut între timp și permis de conducere (numai el știe cum, sau tac’su!), conducea prin București și nu numai de mama focului, făcea poze pe gipuri de lux prin fața parlamentului, iar cu puțin timp înainte de a produce accidentul mortal (tragedia!), a fost prins și cu droguri la el în mașină tot în timp ce conducea, a fost oprit de 2 ori din care într-una dintre situații a fost sesizat comportamentul lui periculos la volan, dar nimeni nu a făcut nimic. Asta se înțelege din tot istoricul! Deci, se poate. Întrebarea este, care este randamentul autorităților statului împotriva acestor indivizi care pun în pericol viața altor oameni pașnici, de ce și cum ,,rezistă” în fața autorităților și nu răspund conform legii și ce ar trebui făcut ca asa ceva sa nu se mai întâmple? Totodată, ar trebui făcută la nivel național o analiză a pedepselor primite de toți cei prinși cu droguri pentru a putea avea o imagine clară a eficienței acestor instituții, mai ales a actului de justiție. S ar putea sa avem o mare surpriză! Sa vadă și opinia publică pedepsele în ani raportate la numărul traficanților prinși, a cantităților de droguri descoperite, raportat la nr de ani ca pedepse. Dacă e prea greu, măcar pe ultimii 5 ani. Oare cum o fi sa afle aceste detalii opinia publică?!