Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis, într-un interviu acordat vineri, 23 ianuarie, la Digi24, despre presiunea uriașă pusă pe bugetul statului, despre reforma administrației și despre ce urmează în sectorul public, într-un context marcat de deficit ridicat și obligații asumate față de Bruxelles.
Mesajul său a fost clar: anul acesta este unul de ajustare dureroasă, dar inevitabilă.
Reducerea deficitului, fără șocuri bruște, dar cu sacrificii
Întrebat direct dacă românii trebuie să se aștepte la concedieri în sectorul public, Ilie Bolojan a evitat un răspuns tranșant, însă a subliniat că 2026 este anul în care trebuie „închise” mecanismele de corecție bugetară.
Obiectivul Guvernului este crearea unei baze de cheltuieli sustenabile, care să permită reducerea deficitului în mod natural, fără intervenții repetate și drastice.
Premierul a explicat că ajustările începute anul trecut nu puteau fi făcute fără costuri reale pentru economie și populație. Reducerea unui deficit uriaș, de la aproape 10% spre praguri acceptabile, presupune fie creșteri de venituri, fie restrângeri de cheltuieli, fie ambele.
„Nu există corecție bugetară fără impact”, a subliniat el, sugerând că promisiunile fără sacrificii sunt iluzii politice.
Salariile de la stat și „posturile blindate”
Un punct sensibil abordat de premier a fost cel al salariilor mari din companiile de stat, în special la nivel de conducere. Ilie Bolojan a atras atenția că remunerația ar trebui să reflecte performanța reală, nu doar poziția ocupată. În practică, însă, mulți directori și-au securizat funcțiile prin contracte de management construite astfel încât indicatorii de performanță să fie atinse chiar și atunci când firmele merg prost.
„Aceasta este o problemă reală care vine din spate”, a spus premierul, sugerând că sistemul a fost viciat în timp și că reforma nu poate fi făcută peste noapte.
Mesajul său lasă de înțeles că revizuirea acestor contracte și a cheltuielilor salariale este inevitabilă, chiar dacă va genera tensiuni.
Investiții tăiate, fonduri europene în pericol
Ilie Bolojan a vorbit și despre dilema majoră a Guvernului: cum să susțină investițiile într-un context de deficit sever. România are contracte semnate prin PNRR de zeci de miliarde de euro, însă spațiul de finanțare s-a restrâns drastic. Reducerea anvelopei bugetare pentru investiții a fost, potrivit premierului, una dintre cele mai dificile decizii.
În același timp, șeful Executivului a avertizat că întârzierile legislative pot costa România bani europeni pierduți definitiv. A dat exemplul legii privind pensiile magistraților, blocată de luni bune la Curtea Constituțională. Dacă aceasta nu intră rapid în vigoare, România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, un semnal de alarmă cunoscut deja la Bruxelles.
În concluzie, Ilie Bolojan a transmis că 2026 nu este un an al promisiunilor generoase, ci unul al echilibrării finanțelor publice. Prioritatea Guvernului este menținerea stabilității bugetare, corectarea măsurilor aplicate incomplet în trecut și punerea economiei pe baze mai sănătoase, chiar dacă acest drum presupune decizii nepopulare, presiune pe cheltuieli și o reformă reală a aparatului de stat.
„Corectia” pe care a aplicat-o Bolojan a avut ca efect incetinire economica + inflatie. In T3, imediat dupa „reforma Bolojan”, am avut recesiune fata de T2. Practic, toata cresterea firava din 2025, a fost realizata inainte de a interveni Bolojan in economie. Mai bine se abtinea. Si, atentie, vorbim de o crestere nominala! Ajustata cu rata inflatiei nu mai ramane practic nimic.
are cinci vice prim ministri. acolo nu face corectie?