Imagini de colecţie dintr-un oraş aflat la doar câteva zeci de kilometri de Iaşi – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Imagini de-a dreptul spectaculoase au fost publicate pe o reţea de socializare. Privitorii pot admira momente de la începutul secolului al XX-lea din oraşul Paşcani, judeţul Iaşi.

Ieşenii de pretutindeni vor avea parte de o surpriză extraordinară când vor vedea aceste cadre inedite.

Istoria oraşului Paşcani

Paşcani este un municipiu din judeţul Iaşi, situat pe terasele de pe dreapta văii Şiretului, în zona de contact cu prelungirile Podişului Fălticeni, la 75 km vest nord-vest de municipiul Iaşi.

Prima atestare documentară a satului Paşcani se regăseşte într-un hrisov de danie datat 8 aprilie 1419. Într-un alt document din 2 iulie 1453 emis de Alexăndrel Voievod, despre localitate se spune că face parte din moşia boierului Oană Paşca, de la care s-ar trage şi numele ei.

Dezvoltarea aşezării a avut loc ca urmare a amplasării favorabile comerţului şi a dreptului de a ţine periodic „iarmaroc”. Domnul Mihai Şuţu, confirma la 1821, dreptul lui Iordache Roset-Roznovanu să ţină 21 de iarmaroace pe an, pe moşia Paşcaniului. Din 1831 are drept de târg, iar din 1842 primeşte statutul de târg al Moldovei.

Un impuls considerabil pentru dezvoltarea sa, l-a primit Paşcaniul odată cu construirea în 1869-1870, a căii ferate Roman – Paşcani – Iaşi şi transformarea sa în nod feroviar. Tot CFR a decis construirea la Paşcani a unor ateliere pentru repararea materialului feroviar, aceste ateliere fiind decisive pentru orientarea economică a oraşului. Ca urmare a acestor evoluţii, în 1892 localitatea devine sediu al plăşii Şiretul de Jos, judeţul Suceava, iar în 1923 primeşte statutul de comună urbană (oraş).

Oraşul de azi s-a format din mai multe nuclee distincte: satul Paşcani, curtea feudală şi satul Fântânele, astăzi cartierul de NV. Aceste nuclee s-au unit cu timpul şi au atras după ele şi localităţile din împrejurimi. Paşcaniul a devenit municipiu la 18 ianuarie 1995, având în administrarea să şi satele Blăgeşti, Boşteni, Gâsteşti, Lunca şi Sodomeni, potrivit enciclopedia României.