Miliardele se termină, problemele abia încep! Avertismentul lui Ilie Bolojan pentru 2027 – LIVE VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România va intra în 2027 într-o perioadă dificilă din punct de vedere bugetar, după reducerea semnificativă a fondurilor europene care au susținut investițiile în ultimii ani. Aproximativ 8 miliarde de euro, care în 2026 au reprezentat o sursă importantă pentru proiectele de investiții, nu vor mai avea același rol în bugetul de anul viitor.

Mesajul premierului vine în contextul prezentării bilanțului privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Bolojan susține că actualul Guvern a preluat programul într-o situație dificilă, cu numeroase jaloane întârziate și cu riscul ca România să piardă o parte importantă din fondurile disponibile.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a ajuns la o absorbție de peste 90% din granturile disponibile prin PNRR și de peste 95% în cazul împrumuturilor. Premierul consideră însă că rezultatul ar fi putut fi mai bun dacă proiectele și reformele ar fi fost începute și implementate mai devreme.

Ilie Bolojan: „Am găsit un program complet înțepenit”

Ilie Bolojan a criticat modul în care PNRR a fost gestionat înainte de actuala perioadă guvernamentală și a susținut că Executivul a trebuit să accelereze puternic implementarea pentru a limita pierderile.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, Guvernul a fost nevoit să renegocieze anumite ținte și jaloane și să deblocheze proiectele aflate în întârziere.

Premierul a admis că întârzierile au avut un cost atât financiar, cât și în ceea ce privește credibilitatea României în relația cu partenerii europeni și cu piețele financiare.

În bilanțul prezentat, Ilie Bolojan a enumerat mai multe investiții importante finanțate prin PNRR.

Printre acestea se află tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei, pentru care au fost alocate aproximativ 1,5 miliarde de euro.

De asemenea, peste 1,8 miliarde de euro au fost direcționate către renovarea energetică a aproximativ 10.000 de clădiri, iar pentru Cloudul Guvernamental au fost alocate peste 300 de milioane de euro.

În domeniul energiei regenerabile au fost prevăzute peste 450 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor capacități de aproape 1.000 MW.

Alte aproximativ 600 de milioane de euro au fost direcționate către dotarea a circa 10.000 de săli de clasă și laboratoare.

Lista proiectelor include și măsuri pentru reducerea abandonului școlar, digitalizarea universităților, dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare, împăduriri, dotarea serviciilor de ambulanță, infrastructura medicală și construirea unor locuințe pentru tineri din comunități marginalizate.

Supracontractare masivă la Transporturi

Una dintre problemele semnalate de premier este supracontractarea unor proiecte. Ilie Bolojan a dat drept exemplu sectorul Transporturilor, unde valoarea contractelor semnate a ajuns la aproximativ 19,5 miliarde de euro, în timp ce fondurile disponibile în etapa finală a programului erau de aproximativ 5,5 miliarde de euro.

Premierul consideră că diferența va trebui acoperită în următorii ani din alte surse europene sau din bugetul național.

„Capacitatea administrației noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri”, a afirmat Bolojan.

O parte dintre investițiile în infrastructură au putut fi continuate datorită programului SAFE, care a adus României aproximativ 4,2 miliarde de euro.

Potrivit premierului, fără această finanțare suplimentară, proiectele de autostrăzi ar fi fost afectate de problemele apărute în cadrul PNRR.

Obiectivul anunțat este ca până în 2030 să fie operațională întreaga rețea de autostrăzi necesară conectării României către Ucraina și Republica Moldova.

Lovitura pentru bugetul din 2027: dispar 8 miliarde de euro

Cel mai important avertisment al premierului privește însă anul viitor.

Ilie Bolojan susține că aproximativ 8 miliarde de euro, care au avut un rol major în finanțarea investițiilor în 2026, nu vor mai alimenta bugetul în același mod în 2027.

„Cele aproximativ 8 miliarde de euro, care au fost anul acesta pilonul principal de investiții din România, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor”, a explicat premierul.

În aceste condiții, viitorul Guvern va trebui să găsească surse alternative pentru menținerea investițiilor, în timp ce deficitul bugetar trebuie în continuare redus.

Ilie Bolojan insistă că soluția nu ar trebui să fie o nouă creștere a fiscalității.

Mesaj pentru viitorul Guvern: fără noi taxe și impozite

Premierul consideră că pregătirea bugetului pentru 2027 trebuie începută din timp și că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea cheltuielilor și utilizarea mai eficientă a banilor publici.

„Este foarte important, pe de o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri”, a declarat Bolojan.

El a transmis și un mesaj direct viitorului Executiv: România trebuie să găsească soluții pentru a evita o nouă creștere a fiscalității.

În același timp, măsurile adoptate până acum pentru reducerea deficitului nu vor mai produce în 2027 același efect ca în acest an.

Ilie Bolojan a avertizat că România trebuie să respecte în continuare traiectoria de reducere a deficitului pentru a evita o eventuală retrogradare a ratingului de țară.

O asemenea situație ar putea crește costurile de finanțare și ar pune presiune suplimentară asupra bugetului.

Premierul consideră că disciplina fiscală trebuie menținută și anul viitor, chiar dacă România va pierde o importantă sursă de finanțare pentru investiții.

Fondurile de coeziune, soluția pentru golul lăsat de PNRR

Pentru a compensa diminuarea finanțărilor provenite din PNRR, România ar trebui să accelereze absorbția fondurilor europene de coeziune.

Bolojan susține că aceste fonduri trebuie să devină o sursă importantă pentru continuarea proiectelor de investiții și pentru a evita o scădere bruscă a ritmului lucrărilor.

Problemele PNRR nu dispar însă odată cu încheierea perioadei principale de implementare.

Potrivit estimării premierului, peste 2.000 de lucrări finanțate prin acest mecanism sunt încă nefinalizate.

În cazul acestora, autoritățile locale vor trebui să găsească bani pentru finalizarea proiectelor până la sfârșitul anului.

Ilie Bolojan a avertizat că, dacă lucrările nu vor fi încheiate, autoritățile ar putea ajunge inclusiv în situația de a restitui banii deja primiți.

„Începând de anul viitor vor trebui să achite și banii pe care i-au primit până în această perioadă”, a spus premierul.

Lecția PNRR: România nu își mai permite întârzieri

În opinia lui Bolojan, una dintre principalele lecții ale PNRR este că proiectele nu trebuie lăsate pentru ultima parte a perioadei de finanțare.

Premierul a cerut ca viitoarele programe europene, inclusiv SAFE, să fie puse în aplicare încă din primele luni, astfel încât întârzierile să nu ducă la pierderea banilor.

„Să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri”, a transmis Ilie Bolojan.

Premierul a descris încheierea PNRR drept un „efort național”, la care au contribuit ministerele, autoritățile locale, constructorii, proiectanții și consultanții.

Pentru România, provocarea majoră se mută însă acum în 2027: menținerea investițiilor fără miliardele care au alimentat proiectele în acest an, reducerea deficitului și, în același timp, evitarea unei noi poveri fiscale pentru populație și companii.