Imagini spectaculoase cu un atac aerian militar, în apropiere de orașul Iași

Editia PDF

20 apr 2024

Atacuri aeriene asupra trupelor germane și române la Sud de Iași! Au ieșit la iveală imagini spectaculoase cu un atac aerian militar, ce au în prim-plan un bombardament teribil, cu avioane rusești. Este vorba despre un dosar istoric legat de teribila încleștare armată din orașul Târgu Frumos și împrejurimi, din Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Inedit este că au apărut și fotografii cu atacuri aeriene asupra trupelor germane și române la Sud de Iași. Acestea includ și atacul asupra unei coloane de Stug III din Sturmgeschütz Batallion „Großdeutschland”

Inedit și spectaculos! Au fost publicate noi fotografii cu atacuri aeriene asupra trupelor germane și române la Sud de Iași. Acestea includ și atacul asupra unei coloane de Stug III din Sturmgeschütz Batallion „Großdeutschland”. Este vorba despre un dosar istoric legat de teribila încleștare armată din orașul Târgu Frumos și împrejurimi, din Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Concret, atacurile aeriene se leagă de anul 1944 și lunile aprilie, mai și până în august. Detaliile aduc mărturii și informații extrem de valoroase care se leagă de acele grele timpuri.

Mărturii și amintiri cutremurătoare, clipe de groază și cadavre la tot pasul! Gropi comune, o bătălie crâncenă, cazemate și un avion rusesc de război prăbușit

Toate acestea au avut loc la doar câțiva kilometri de orașul Iași. Dovezile ce țin de toate acestea se păstrează și acum, ca o rană ce nu va putea fi vindecată niciodată. Uruitul tancurilor, rafalele mitralierelor, avioane în picaj, sângele celor căzuți și durerea celor rămași în viață se simt, adânc impregnate, peste tot în pământul din orașul Târgu Frumos și din apropierea acestuia. Bătălia este predată și acum tocmai în Statele Unite ale Americii (SUA), la celebra Academie Militară West Point. Mai mult, acest oraș era considerat un important punct strategic pentru ofensiva sovietică ce urma a fi demarată în vara lui ’44. Sute de tancuri sovietice au fost distruse de diviziile germane și românești.

O comună arsă din temelii. Mărturiile ce țin de tragediile petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sunt uluitoare

Interesant este că o serie de elemente inedite țin de ceea ce s-a petrecut atunci și în actuala comună Heleșteni, aflată la 67 de kilometri distanță de Iași. Pe aici a trecut linia frontului în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comuna a capitulat și a fost arsă în anul 1944, din satele Heleșteni și Hărmăneasa ramânând doar Biserica „Sf. Voievozi” din sat Heleșteni, construită în anul 1780 și garajul de la renumitul Palat de la Heleșteni construit între anii 1875-1880 de proprietarul Ariton Goilav, ultimul proprietar fiind ing. I.P. Giugurtu, fost președinte al Consiliului de Miniștri al României. Palatul a fost distrus în timpul și din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial prin minare de însăși Armata Română. Populația din comuna Heleșteni a fost evacută, refugiată în județul Neamț.

Gropi comune, cadavre la tot pasul și cazemate de unde mitralierele au secerat mii de soldați

Astăzi, încă mai pot fi găsite dovezi care amintesc de bătaliile sângeroase care au avut loc, tranșee, cazemate, șanț antitanc, resturi de muniție putând fi găsite la tot pasul. La Heleșteni au fost 80 de eroi morți în Al Doilea Război Mondial (ofițeri, subofițeri, sergent, soldați etc.). Linia frontului, „salba de cazemate”, începea de la Podu Iloaiei – Târgu Frumos – Heleșteni – Stolniceni-Prăjescu și ajungea până la Oglinzi, Neamț. La Heleșteni, linia frontului a fost străpunsă de ruși pentru o mică perioadă de timp, după care a fost recucerită de Armata Română, în cazemate au fost introduși soldați, după care au blocat prin afară ușile din fier ale cazematelor, acești eroi au luptat până au terminat muniția. La ultimul asalt, dinspre Ruginoasa, soldații ruși au ocupat cazematele, au minat și le-au aruncat în aer cu soldați răniți sau vii.

Povestea aviatorului sovietic doborât. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor în „Bătălia de la Târgu Frumos”

Mai departe, documentele istorice arată că, în 1956, la Primăria Heleșteni s-a prezentat un atașat militar rus pentru indentificarea unui pilot rus doborât pe linia frontului din zona Heleșteni. Acesta a fost indentificat deoarece localnicii l-au înmormântat lângă avionul doborât. A fost deshumat și dus în fosta Uniune Sovietică (URSS), circulând vorbe că era fiu de general rus. De reamintit că documentele din arhive reliefează că faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor în „Bătălia de la Târgu Frumos”, în apropiere de Iași. În iulie 1944, orașul Iași era ocupat de forțele staliniste. Astfel, în 1944 au fost două bătălii numite „Bătălia de la Târgu Frumos”.

Prima bătălie s-a desfășurat în aprilie (6 aprilie-12 aprilie), iar a doua în mai (2-7 mai) 1944, între trupele aliate ale Germaniei Naziste și României, care s-au opus Armatei Roșii a Uniunii Sovietice. În ambele bătălii, sovieticii au încercat să intercepteze șoseaua Iași – Târgu Frumos – Pașcani și să înainteze cât mai mult spre Sud și spre Iași, în cadrul ofensivei din primăvara anului 1944. Potrivit relatărilor lui Hasso von Manteuffel (unul din cei doi comandanți germani de divizie) și Frido von Senger und Etterlin, forțele germane au respins prima ofensivă sovietică din aprilie, provocând pierderi serioase în rândurile Frontului II Ucrainean.

Amintiri crunte dintr-un război teribil! Prima bătălie de la Târgu Frumos este folosită, astfel, drept caz de studiu în educarea tactică a ofițerilor din armata Statelor Unite

Prima bătălie de la Târgu Frumos este folosită, astfel, drept caz de studiu în educarea tactică a ofițerilor din armata Statelor Unite ale Americii, oferind un exemplu pentru cum o apărare mobilă poate învinge într-o bătălie de blindate.

„La începutul primăverii anului 1944, ofensiva Armatei Sovietice a adus frontul la granițele României. Pentru Comandamentul german, dar mai ales pentru autoritățile române, devenea esențială asigurarea unei linii de apărare pe Nistru, dar și în Nordul Bucovinei și al Moldovei. Grupul de Armate «Ucraina Sud» trebuia să închidă breșa formată în zona Iași – Târgu Neamț – Siret, pentru a preveni un eventual atac al sovieticilor. Pentru a asigura frontul, Grupul trebuia să refacă efectivele militare din zonă, să le doteze și să asigure aprovizionarea în zona operațiilor militare. Frontul asigurat de acest grup de armate se întindea pe o lungime de 650 kilometri, de la Carpați, pe linia Târgu Neamț, Chișinău și apoi până la Marea Neagră”, preciza, pentru Cotidianulul BZI conf. univ. dr. Ionuț Nistor, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, coordonator al Departamentului de Istorie.

Eroica rezistență în fața Armatei Roșii! Terenul deluros din centrul Moldovei, cu prelungirea din Basarabia, a fost considerat cel mai potrivit pentru organizarea rezistenței în fața presiunii sovietice

Istoricul Nistor continuă și arată că terenul deluros din centrul Moldovei, cu prelungirea din Basarabia, a fost considerat cel mai potrivit pentru organizarea rezistenței în fața presiunii sovietice. S-au organizat, așadar, în aceasta zonă, atât din inițiativa mareșalului Ion Antonescu, cât și a Comandamentului german, linii fortificate. Cu ajutorul acestor linii fortificate și prin prezența masivă a diviziilor de tancuri, se spera păstrarea frontului pe linia Târgu Frumos – Orhei.

„La 2 august 1944, Stalin a emis ordinul privind pregătirea Operațiunii «Iași – Chișinău», în care Frontul 2 Ucrainean, condus de generalul Malinovski, să atace la Nord de Iași, iar Frontul 3 Ucrainean, condus de generalul Tolbuhin, să atace dinspre Tiraspol”. Mai departe, universitarul menționează că: în intervalul 2-19 august, atât armatele sovietice, cât și cele germane și românești au pregătit operațiunile. Sovieticii au luat în calcul atacuri mai ales în zonele asigurate de armatele române, mai slab dotate decât cele germane, iar discreția pregătirilor lor a luat prin surprindere Comandamentul german, care nu s-a așteptat la operațiuni de asemenea anvergură pe linia Iașilor”. Așadar, în preziua declanșării operațiunilor militare, Grupul de Armate „Ucraina Sud” avea în componență 24 de divizii germane și 18 divizii și 6 brigăzi românești.

„Cele 4 divizii de rezervă erau mult prea puține pentru a face față unei situații de criză. Se adaugă la problemele taberei germano-române gradul de uzură al pieselor de artilerie și a armamentului greu de infanterie, iar pentru armamentul care nu era de proveniență germană se asigura cu greu muniția. De asemenea, nu existau suficiente camioane pentru a asigura deplasarea rapidă a trupelor în spatele frontului și nici mijloacele de transmisiuni. De asemenea, lipsa mijloacelor antitanc a permis armatelor sovietice să înainteze fără multe dificultăți”, a continuat conf. univ. dr. Ionut Nistor.

Luptă între peste un milion și jumătate de soldați

Trupele angajate în aceste operațiuni erau: 700.000 soldați ai Armatelor „Ucraina Sud”, mai ales germani, și 900.000 soldați sovietici. Din cadrul Grupului „Ucraina Sud” au făcut parte Corpul I, II, III, IV, V, VI, VIII de Armata Română. „Operațiunea Iași – Chișinău”, din care au făcut parte și luptele din zona Târgu Frumos, a început prin atacul puternic al armatelor sovietice, la 20 august 1944. Ofensiva sovietică a dus la spargeri ale frontului germano-român în mai multe zone, lupte grele dându-se în orașul Iași, în cursul zilelor de 20 și 21 august 1944, cu multe distrugeri. Comandamentul german nu a dorit să retragă aliniamentele de luptă, deși evidențele arătau că trupele dislocate nu puteau face față presiunii sovietice.

„Tot pe 21 august, sovieticii au străpuns și linia fortificată «Traian». Cauzele eșecului pe această linie, de care se legau multe speranțe ale germanilor și românilor, au ținut de retragerea și regruparea târzie a unor unități militare, care să asigure frontul presat intens de sovietici. Pentru a proteja populația, dar și ca efect a eșecului militar, populația de la Nord de aliniamentul Piatra Neamț – Roman – Iași a fost evacuată. Operațiunea a continuat și după 23 august 1944, când mareșalul Ion Antonescu a fost înlăturat din funcția de Conducător al Statului. Pe lângă pierderile de vieți omenești, cifrate la câteva sute de mii de persoane de ambele părți și distrugerile materiale, „Operațiunea Iași – Chișinău” a grăbit și înlăturarea mareșalului Antonescu de la Putere”, a concluzionat profesorul și istoricul Nistor.

Urmăriți BZI.ro și pe