IMM România cere schimbări majore în legea drepturilor de autor! Cofederația vrea colector unic, taxe mai mici și reguli clare pentru antreprenori

IMM România, confederație patronală reprezentativă la nivel național, a transmis o poziție oficială privind proiectul de lege care prevede reorganizarea unor autorități publice din domeniul culturii și modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Reprezentanții mediului de afaceri spun că forma actuală a proiectului ridică probleme serioase pentru întreprinderile mici și mijlocii și propun o serie de modificări menite să simplifice sistemul, să reducă birocrația și să limiteze costurile suportate de firme.

Ce modificări solicită IMM România și de ce le consideră esențiale

În documentul transmis autorităților, IMM România arată că poziția sa vine „având în vedere sesizările primite din partea membrilor săi”, antreprenori direct afectați de modul în care sunt colectate remunerațiile pentru drepturile de autor. Organizația susține, în primul rând, desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și reorganizarea Ministerului Culturii prin preluarea tuturor drepturilor și obligațiilor acestui organism.

Un punct central al propunerilor îl reprezintă desemnarea rapidă a unui singur organism comun de colectare, valabil pentru toate domeniile de creație și toate categoriile de drepturi de autor. IMM România solicită ca termenul de funcționare a acestui organism să fie redus drastic: de la maximum 3 ani, cât este prevăzut în proiect, la maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a legii modificate. Totodată, confederația cere eliminarea soluției interimare cu doi colectori comuni, care ar urma să funcționeze temporar.

Argumentul este clar: existența mai multor structuri administrative pentru aceeași activitate crește costurile de funcționare ale organismelor de gestiune colectivă și reduce sumele care ajung efectiv la artiști. În schimb, „implementarea unui Colector Unic reprezintă singura soluție eficientă pentru simplificarea sarcinilor administrative ale comercianților și pentru maximizarea veniturilor titularilor de drepturi”.

IMM România mai solicită ca operatorii economici să obțină o singură licență, de la un singur organism, pentru toate domeniile de creație, precum și o procedură unică de emitere a licențelor neexclusive, astfel încât firmele să nu mai fie nevoite să negocieze criterii diferite cu mai multe organisme.

Un alt punct sensibil este nivelul remunerațiilor. Confederația cere stabilirea unei singure remunerații către un singur organism comun de colectare, subliniind că „remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză”. IMM România atrage atenția că, pentru majoritatea firmelor, muzica este doar un element ambiental, nu o sursă directă de venit:

„Pentru majoritatea membrilor noștri, muzica este un element auxiliar de decor, nu produsul principal care generează venituri, iar taxele pentru magazine, transport sau spații de cazare ar trebui să fie mult mai mici decât cele aplicate cluburilor”, a menționat președintele IMM România, regiunea Nord-Est, Neculai Vițelaru.

De asemenea, organizația solicită reducerea termenului de 90 de zile la maximum 30 de zile pentru depunerea și negocierea metodologiei unice de stabilire a remunerațiilor, precum și implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național în aceste negocieri, pentru a menține un echilibru între plătitori și beneficiari.

Nu în ultimul rând, IMM România cere limitarea penalităților considerate excesive.

„În prezent, metodologiile aprobate conțin clauze penale care obligă utilizatorii la plata triplului remunerației în cazul lipsei autorizației, o practică de natură punitivă care excede cadrului reparator al dreptului civil și Directivei 2004/48/CE”, a transmis Neculai Vițelaru, președintele IMM România – regiunea Nord-Est.

Prin aceste propuneri, confederația patronală spune că urmărește un sistem mai simplu, mai echitabil și mai predictibil, care să protejeze atât drepturile creatorilor, cât și supraviețuirea economică a micilor antreprenori.