În interiorul bazei NATO de la Constanța: ce fac piloții când o dronă intră în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O alertă reală declanșată de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al României pune în mișcare, în doar câteva minute, mecanismul de reacție al NATO de la baza „Mihail Kogălniceanu”, în apropiere de Constanța. Un reportaj realizat de agenția spaniolă EFE arată cum reacționează militarii atunci când este activată procedura „Alpha Scramble”.

Un astfel de moment a avut loc pe 16 august, în jurul orei 02:00. Doi piloți spanioli de F-18, aflați în serviciu de gardă, au fost treziți de alarma care semnala o incursiune aeriană.

De această dată nu era vorba despre un exercițiu. O dronă rusească intrase în spațiul aerian românesc.

F-18-urile trebuie să decoleze în maximum 15 minute

Procedura NATO impune ca avioanele de vânătoare să ajungă în aer în cel mult 15 minute de la declanșarea alertei. Piloții spanioli au reușit să decoleze în acest interval, iar aproximativ 75 de minute mai târziu, drona a fost doborâtă.

Potrivit EFE, acesta a fost primul dintre cele patru incidente reale de tip „Alpha Scramble” la care Forțele Aeriene Spaniole au intervenit în România, într-un interval în care presiunea asupra flancului estic al NATO este în creștere.

Locotenent-colonelul Borja Calvo, comandantul detașamentului spaniol „Paznic”, consideră că unele dintre incursiuni ar putea fi deliberate.

„Pare probabil ca aceste incursiuni să fie deliberate”, a declarat Borja Calvo pentru EFE.

El a explicat însă că nu toate pătrunderile dronelor au aceeași cauză. Unele pot ajunge pentru scurt timp în spațiul aerian românesc din cauza traseului complicat al frontierei dintre România și Ucraina, în timp ce alte drone ajung pe teritoriul României după ce sunt lovite de apărarea antiaeriană ucraineană.

190 de militari și șapte F-18 la Mihail Kogălniceanu

Detașamentul spaniol dislocat la baza „Mihail Kogălniceanu” numără aproximativ 190 de militari și dispune de șapte avioane F-18.

Forța include și un avion de transport A400M, capabil să efectueze realimentarea în aer, precum și un radar de avertizare timpurie. Începând din octombrie, contingentul urmează să fie completat cu trei elicoptere NH90.

Potrivit comandantului detașamentului, militarii spanioli au gestionat într-o perioadă de numai trei săptămâni mai multe alerte reale „Alpha Scramble” decât în precedentele patru luni de misiuni.

În opinia lui Calvo, această situație arată că „Rusia testează continuu capacitatea de reacție a NATO”.

Pentru ca avioanele să poată decola rapid, piloții desfășoară zilnic antrenamente pentru astfel de situații. În timpul unei misiuni de interceptare, unul dintre avioane poate asigura acoperirea, în timp ce celălalt se concentrează asupra țintei.

„Războiul nostru începe aici, când sună alarma”

Intervențiile sunt limitate de reguli stricte de angajare. Avioanele NATO pot efectua interceptări deasupra teritoriului Alianței, însă nu intră în spațiul aerian ucrainean pentru astfel de operațiuni.

„Războiul nostru începe aici, când sună alarma”, a declarat Borja Calvo.

În paralel cu avioanele de vânătoare, Spania menține în funcțiune permanentă un radar de avertizare timpurie. Acesta monitorizează aeronavele și dronele și transmite informațiile către sistemul integrat de apărare aeriană al NATO.

Aproximativ 40 de militari se ocupă de operarea și mentenanța radarului, care a depășit 30.000 de ore de funcționare de la intrarea în serviciu, în 2011.

Sistemul urmează să fie înlocuit la începutul anului 2027 cu radarul spaniol LTR-25. Noua tehnologie va utiliza o altă bandă de frecvență și ar urma să îmbunătățească inclusiv detectarea dronelor de dimensiuni mici.

Exerciții româno-spaniole la Babadag

La câțiva kilometri de baza aeriană, în poligonul de la Babadag, militarii spanioli se antrenează împreună cu trupele române în cadrul grupului de luptă multinațional al NATO desfășurat pe flancul estic.

Scenariile de pregătire merg dincolo de războiul convențional. Militarii exersează inclusiv situații care implică războiul electronic, atacuri cibernetice, amenințări nucleare, biologice și chimice, precum și operațiuni în care sunt utilizate numeroase drone.

Unitățile spaniole de infanterie folosesc, la rândul lor, drone pentru recunoaștere și colectarea de informații de pe câmpul de luptă.

În acest dispozitiv, baza „Mihail Kogălniceanu” reprezintă unul dintre punctele importante de reacție ale NATO în regiunea Mării Negre: atunci când o amenințare aeriană este detectată, pentru piloții aflați în serviciul de gardă începe cursa contracronometru de 15 minute până la decolare.