Au trecut deja doi ani de la dispariția sopranei Virginia Zeani, una dintre vocile care au scris istorie în arta lirică a secolului XX. Chiar dacă timpul a trecut, interpretările sale continuă să fie ascultate, studiate și admirate pe marile scene și în marile școli de muzică ale lumii, iar numele ei rămâne un reper pentru orice pasionat de operă.
O viață începută în Solovăstru, destinată scenei
Virginia Zeani s-a născut la 21 octombrie 1925, în comuna Solovăstru din județul Mureș. Deși copilăria ei a fost una obișnuită pentru un sat transilvănean din acea perioadă, talentul ei avea să fie remarcat de timpuriu. În adolescență era atrasă nu doar de muzică, ci și de literatură și filozofie, însă, pe măsură ce vocea ei se maturiza, devenea tot mai clar că drumul vieții o purta spre lume artistică.
A studiat cu profesoare de renume, printre care Lucia Anghel și Lidia Lipkovskaia, două personalități care au avut un rol decisiv în formarea sopranei. Perfecționarea în Italia – patria operei – i-a deschis ușile teatrelor lirice din Europa și apoi din întreaga lume.
Timp de peste 30 de ani, Virginia Zeani a cucerit publicul de pe cele mai prestigioase scene ale lumii. A cântat la Metropolitan Opera din New York, la Opera din Roma, la Bolșoi, la Scala din Milano și în multe alte centre lirice importante. Versatilitatea sa era impresionantă: a pornit ca soprană de coloratură, apoi a trecut la roluri lirice înainte de a aborda partituri dramatice.
A interpretat personaje celebre precum Violetta din La Traviata, Mimi din Boema, Tatiana din Eugen Onegin sau Desdemona din Otello. Puține soprane au avut curajul și capacitatea tehnică de a aborda și repertoriul wagnerian, însă Zeani a făcut-o cu succes, dând viață personajelor Elsa din Lohengrin și Senta din Olandezul zburător.
Publicul o iubea nu doar pentru vocea ei impecabil susținută, ci și pentru naturalețea cu care transmitea emoție. Interpretările sale au devenit legendare, iar înregistrările păstrate sunt astăzi adevărate lecții de stil, tehnică și expresie artistică.
Profesor și mentor pentru generațiile tinere
După retragerea de pe scenă, Virginia Zeani nu s-a îndepărtat de muzică. Din contră, a ales să își pună talentul, experiența și cultura în slujba noilor generații de artiști. A devenit profesor la Indiana University – School of Music, una dintre cele mai importante instituții de profil din Statele Unite.
Studenții ei își amintesc și astăzi nu doar de disciplina pe care o cerea, ci și de sensibilitatea cu care îi ghida spre înțelegerea profundă a rolurilor. Printre cei formați de ea se numără nume care au ajuns să cânte la nivel internațional, precum soprana Angela Brown.
Deși a trăit mare parte din viață în străinătate, Zeani nu și-a uitat niciodată originile. Era mândră de rădăcinile ei transilvănene și vorbea cu emoție despre locurile copilăriei din Solovăstru. A rămas implicată și în comunitatea religioasă greco-catolică, parte importantă a formării sale spirituale.
De-a lungul timpului, soprana a primit numeroase premii și titluri onorifice. În 2011, Regele Mihai I i-a acordat Decorația Regală „Nihil Sine Deo”, una dintre cele mai importante distincții românești. În 2022, Opera America a inclus-o în Hall of Fame, alături de nume legendare care au schimbat lumea operei.
Deși Virginia Zeani nu mai este printre noi, ecoul vocii sale continuă să emoționeze generații întregi. Pentru lumea operei, ea rămâne o „prima donna assoluta”, o soprană care a marcat profund deceniile ’50–’70 și care și-a pus amprenta atât pe repertoriul universal, cât și pe sufletele celor care au ascultat-o.