In memoriam Ciprian Porumbescu. Geniul muzical care a murit prea devreme

Data de 6 iunie rămâne una tristă în calendarul cultural al României. Este ziua în care, în 1883, se stingea din viață Ciprian Porumbescu, la doar 29 de ani, lăsând în urmă o operă muzicală de o profunzime rară și un mesaj testamentar care continuă să emoționeze generații.

„Să nu lăsați muzica mea să moară!” – acestea au fost ultimele cuvinte ale celui care a fost considerat un Mozart al României, un compozitor vizionar, patriot și inovator, răpus de tuberculoză în plină tinerețe, în satul Stupca (astăzi, Ciprian Porumbescu).

In memoriam Ciprian Porumbescu, geniul muzical care a murit la 29 de ani

Născut la 14 octombrie 1853, în localitatea Șipotele Sucevei, Ciprian era fiul preotului Iraclie Golembiovski și al Emiliei. A crescut într-o familie modestă, dar în care educația și cultura aveau o valoare esențială. Încă de mic a arătat o sensibilitate deosebită față de muzică, iar talentul său a fost evident chiar și în absența unei formări academice continue. Însă ambiția, curajul și sprijinul familiei l-au propulsat spre o carieră muzicală impresionantă.

09:25, 11 Dec 2025

FOTO Camryn Magness, artista care a cântat alături de One Direction și Cody Simpson, a murit la 26 de ani

După studiile gimnaziale la Suceava și Cernăuți, unde a condus corul Societății „Arboroasa” și a studiat teologia ortodoxă, a urmat Conservatorul din Viena. Aici, Ciprian Porumbescu a avut șansa de a învăța de la mari compozitori ai vremii, precum Anton Bruckner și Franz Krenn, iar în particular, de la compozitorul bucovinean Eusebius Mandyczewski. În timpul șederii la Viena, a condus corul studențesc „România Jună” și a publicat, în 1880, Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români – o lucrare revoluționară în epocă.

Una dintre realizările sale de referință este opereta “Crai nou”, pe versurile lui Vasile Alecsandri, a cărei premieră a avut loc la Brașov, pe 11 martie 1882. A fost prima operetă românească și s-a bucurat de un succes uriaș, fiind reluată de mai multe ori, inclusiv la Oravița. Emoția succesului a fost cuprinsă într-o scrisoare trimisă tatălui său: „Mi-am văzut visul cu ochii… Ce să mai aștept de la viața mea?”

Printre creațiile sale celebre se numără: Balada pentru vioară și orchestră, Rapsodia română, Serenadă, Inimă de român, La malurile Prutului, dar și Pe-al nostru steag e scris Unire, devenit ulterior imnul național al Albaniei. De asemenea, a compus melodia pentru fostul imn comunist al României – Trei culori.

Cauza morții lui Ciprian Porumbescu

Viața sa scurtă a fost o cursă contra timpului și bolii. Răpus de tuberculoză, Ciprian Porumbescu a murit în casa părintească, în brațele surorii sale și sub privirile tatălui.

A fost înmormântat în cimitirul din Stupca, aproape de biserica „Sfântul Dumitru”, locul devenind monument istoric în 2004.

În memoria lui, Conservatorul din București a purtat numele „Ciprian Porumbescu” între 1950 și 1990, iar în 1973, regizorul Gheorghe Vitanidis a realizat un film artistic în două părți, cu Vlad Rădescu în rolul principal, readucând în atenția publicului imaginea unui artist genial și a unui suflet mare.

Astăzi, la peste un secol de la moartea sa, Ciprian Porumbescu rămâne un simbol al muzicii românești, un artist care, deși a trăit puțin, a dăruit o operă ce va dăinui pentru totdeauna. România a pierdut un geniu, dar a câștigat o legendă.