Pe 13 iunie 2025 se împlinesc 29 de ani de la dispariția Nadiei Gray, o femeie ale cărei trăsături fizice și magnetism au cucerit marile ecrane ale lumii, iar viața ei ar putea fi ușor transformată într-o poveste demnă de un Oscar. De la teatrul bucureștean la colaborările cu mari actori și regizori din Hollywood și Europa, Nadia Gray a sfidat regimuri, granițe și convenții sociale, devenind o adevărată legendă a cinematografiei internaționale.
29 de ani de la moartea Nadiei Gray
Născută pe 23 noiembrie 1923 în București, sub numele de Nadia Kujnir-Herescu, Nadia Gray a debutat pe scenă încă de la vârsta de 15 ani, într-o perioadă marcată de efervescența culturală a Bucureștiului interbelic. Primul său rol pe scena teatrului Majestic din Capitală a fost doar începutul unei cariere impresionante care avea să o propulseze pe marile scene ale lumii. Dacă ar fi trăit astăzi, Nadia ar fi împlinit 101 ani, însă viața sa a fost scurtă, dar extrem de intensă, plină de evenimente care au marcat destinul unei femei remarcabile.
Viața sentimentală a Nadiei Gray a fost la fel de intensă și captivantă ca și cariera sa artistică. În tinerețe, i-a fost alături scriitorul Ionel Teodoreanu, însă iubirea acestuia nu a fost împărtășită. Inima Nadiei a fost cucerită de aristocratul Constantin „Bâzu” Cantacuzino, unul dintre cei mai renumiți aviatori ai României, iar iubirea lor a început într-un mod aproape cinematic. În timpul unui zbor, în care el era pilot și ea pasageră, un incident tehnic care a pus avionul în pericol a condus la o legătură emoțională profundă și la căsătoria celor doi. În 1947, însă, în fața regimului comunist, au fugit din România, stabilindu-se în străinătate. Pe 13 ianuarie 1948, în timp ce Bâzu Cantacuzino efectua o cursă în Italia, a cerut azil politic, iar pentru Nadia a început o nouă viață, marcată de libertatea artistică.
O legendă a cinematografiei: „La Dolce Vita” și colaborările cu staruri internaționale
Cariera cinematografică a Nadiei Gray a atins apogeul în 1960, când a apărut într-o scenă memorabilă în „La Dolce Vita” a lui Federico Fellini. Într-o apariție care a rămas în istoria filmului, Nadia Gray a jucat rolul unei femei de societate plictisite, care își sărbătorește divorțul cu un striptease senzual. Această scenă a devenit un simbol al cinematografiei italiene și a consacrat-o pe Nadia Gray ca una dintre cele mai magnetice actrițe ale vremii. Înainte și după acest moment, a jucat alături de legende ale cinematografiei internaționale, precum Marcello Mastroianni, Audrey Hepburn, Frank Sinatra sau Errol Flynn. A apărut în filme de renume, inclusiv Monsignor, Puccini, The Spider and The Fly și The Captain’s Table, dovedind un talent actoricesc deosebit și o prezență scenică de necontestat.
După moartea tragică a lui Cantacuzino în 1958, Nadia Gray își continuă cariera cinematografică, dar și căutarea unui nou început. Se stabilește în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1964, iar trei ani mai târziu se căsătorește cu avocatul american Herbert Silverman. În 1976, după o carieră cinematografică impresionantă, se retrage din lumea filmului, dar continuă să impresioneze publicul cu talentul său în saloanele de cabaret din America. Eleganța și magnetismul său au captivat în continuare audiențele din New York și alte orașe mari, iar numele său a rămas sinonim cu rafinamentul artistic.
Pe 13 iunie 1994, Nadia Gray s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani, la Manhattan, în urma unui atac cerebral. Moștenirea sa artistică nu s-a estompat, iar în ciuda retragerii sale din viața publică, numele ei continuă să fie asociat cu o carieră de neuitat. The New York Times i-a dedicat un necrolog admirativ, recunoscându-i impactul asupra cinematografiei și cultura pop din perioada respectivă. La 29 de ani de la decesul său, Nadia Gray rămâne una dintre cele mai mari figuri ale cinematografiei internaționale, o româncă ce a sfidat granițele și convențiile epocii pentru a deveni o legendă a marilor ecrane.
În ciuda faptului că a fost o femeie care a trăit intens, cu un destin neobișnuit, Nadia Gray a rămas o prezență imposibil de uitat, un simbol al eleganței și al forței unei femei care a reușit să își croiască propria cale într-o lume dominată de bărbați. Astăzi, ea este o legendă vie, iar povestea sa continuă să inspire generații întregi de femei și bărbați.
Era kazara.
Incetati odata cu stirile astea false.