În România aproximativ 800 de minore devin mame în urma abuzurilor sexuale

În România anual sunt în jur de 800 de fete sub 15 ani care devin mame. Conform Ministerului Public, anual sunt trimişi în judecată în jur de 200 şi 300 persoane care comit infarcțiunea de act sexual cu minori, se arată într-un comunicat de presă Salvaţi Copiii.

Subraportarea abuzului sexual comis asupra minorilor a ajuns la un nivel foarte ridicat, anual se primesc în jur de 1.000 de sesizări la asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului. Într-un procent de 90% din aceste cazuri ajung în atenţia oamenilor legii. Oficialii Consililui Europei au estimat ca în anul 2020, pe teritoriul Europei unul din cinci copii sunt victimele unei forme de abuz sexual.

Cei de la Salvaţii Copii sunt de părere că ar trebui cât mai rapid clarificate reglementările penale cu privire infracţiunilor de viol şi actul sexual cu minori. Se vor impune şi modificări legislative pentru prevenirea unor alte situaţii în care cei condamnaţi pentru astfel de fapte penale ar putea deveni reprezentaţii şi facturii de decizie a comunităţii lor.

Oficialii ONU nu au rămas indiferenţi situaţiei

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a recunoscut dreptul copiilor de a fi protejaţi împotriva abuzurilor sexuale şi a violentelor. Abuzul sexual asupra minorilor este considerat unul dintre cele mai grave infracţiuni, care le produc copiilor efecte de natura fizică, psiho-emotionala, comportamentală şi socială se răsfrâng pe termen lung.

”Am transmis celor trei instituţii fundamentale ale ţării, Preşedintele României, Guvernul şi Parlamentul României, propunerile noastre legislative, însoţite de un document cu explicaţii, date statistice, analize ale principiilor de dezvoltare socio-emoţională a copilului şi argumente socio-juridice, precum şi un tabel cu propunerile detaliate de modificare şi completare a Codului Penal, a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, urmărind:

1. Clarificarea suprapunerilor şi a tratamentului penal în sancţionarea violului şi a actului sexual cu un minor, prin introducerea în Codul Penal a unei noi incriminări a abuzului sexual asupra copilului care nu a împlinit 14 ani, indiferent de prezenţa sau absenţa unor acte de constrângere fizică, morală sau de punerea sa în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare. Investigaţiile jurnalistice (www.dela0.ro) au condus la concluzia că, din o mie de dosare penale care privesc infracţiunile de act sexual cu minori sub 15 ani , în 3 din 4 cazuri instanţele româneşti au încadrat fapta penală ca act sexual cu un minor.

2. Asigurarea unei practici judiciare unitare şi coerente în diferenţierea cu precizie a faptelor de viol de actele sexuale consimţite de minori. Urmare a deciziei CEDO în cauza M.G.C. v. România (2016) , Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei a decis plasarea României sub monitorizare la capitolul „protecţia contra relelor tratamente”, constatând „incapacitatea în dezvoltarea unei practici judiciare stabile şi coerente cu privire la noţiunea de consimţământ, pentru a diferenţia cu claritate cazurile de viol de cazurile de act sexual consimţit cu un minor.”

3. Dat fiind numărul neobişnuit de mare de decizii ale instanţelor judecătoreşti cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, înăsprirea pedepselor prevăzute pentru următoarele infracţiuni: proxenetism (art. 213 C.p.), folosirea serviciilor unei persoane exploatate (art. 216 C.p.), folosirea prostituţiei infantile (art. 216^1 C.p.), proxenetism (art. 213 C.p.), viol (art. 218 C.p.), agresiunea sexuală (art. 210 C.p), actul sexual cu un minor (art. 220 C.p.), coruperea sexuală a minorilor (art. 221 C.p.) şi racolarea minorilor în scopuri sexuale (art. 222 C.p.).

4. Blocarea participării, în calitate de candidaţi, a persoanelor pentru care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive pentru infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii şi integrităţii sexuale şi rele tratamente aplicate minorului.

5. Includerea în legislaţia românească a măsurilor care, prin derogare de la articolele 5(1) şi 6(1) ale Directivei Europene E-Privacy (2002/58/CE), să oblige furnizorii de servicii de comunicaţii electronice (serviciile de e-mail şi mesagerie bazate pe web) să detecteze, să elimine şi să raporteze online abuzurile sexuale asupra copiilor, acoperind, de asemenea, situaţiile de ademenire de către un adult a unui copil pentru a fi supus abuzurilor sexuale”, se arată într-un comunicat de presă Salvați Copiii.

Peste 300 de cazuri de copii abuzaţi în judeţul Iaşi

Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Iaşi au indentificat de la începutul anului şi până pe 30 iunie 2020, 308 cazuri în care copii au fost abuzaţi. Fata de anul trecut, tot în aceeaşi perioadă, numărul de cazuri aproape s-a dublat, fiind înregistrate 177 de cazuri. Copuii au fost supuşi la agresiuni psihice şi sexuale de cele mai multe ori în judeţul Iaşi.

„În structura DGASPC Iași funcționează Centrul de Servicii Sociale în regim de Urgență, care are în componență Centrul de primire în regim de urgență Iași, unde am încadrat 14 beneficiari până la data de 30 iunie 2020. Totodată, am reușit până la aceeași dată să încadrăm, în Centrul Rezidențial «Sf. Mina» un număr de șase beneficiari”, au specificat reprezentanții DGASPC Iași.