Înalta Curte amenință Guvernul cu proces după reducerea bugetului pe 2026. “Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională”

Înalta Curte de Casație și Justiție amenință Guvernul cu proces după reducerea bugetului pe 2026.

Adoptarea bugetului pentru anul 2026 a generat o reacție fără precedent din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care acuză Guvernul de încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Instituția a transmis public că ia în calcul acțiuni legale împotriva Executivului, după ce fondurile alocate au fost diminuate printr-un amendament parlamentar.

Deși, la nivel general, proiectul bugetar prevede creșteri semnificative față de execuția anului anterior, decizia de a redirecționa o sumă importantă către administrațiile locale a stârnit nemulțumiri majore în sistemul judiciar.

Cum a fost modificat bugetul ICCJ pentru 2026

Înalta Curte de Casație și Justiție va beneficia în anul 2026 de o suplimentare masivă a resurselor financiare, datele oficiale indicând o creștere record a capacității de cheltuieli a instituției. Conform proiecțiilor bugetare, creditele de angajament vor atinge pragul de 5,02 miliarde de lei, fapt ce duce la o expansiune de aproape 50% față de nivelul stabilit în anul precedent.

08:12, 20 Mar 2026

FOTO Avertismentul lui Ilie Bolojan: „Dacă nu punem frână, țara va fi zdrobită! Datoria a ajuns la 60% din PIB!”

09:55, 17 Mar 2026

FOTO Cine pierde și cine câștigă în noua strategie financiară a Guvernului. Minerii și profesorii rămân fără fonduri

Cu toate acestea, comisiile de Buget-Finanțe din Parlament au adoptat un amendament susținut de principalele partide politice (PSD, PNL, USR și UDMR), prin care 1 miliard de lei din bugetul instanței supreme a fost redistribuit către 30 de primării.

Fondurile respective sunt destinate acoperirii datoriilor aferente proiectelor finanțate prin PNRR, însă această decizie a fost percepută de ICCJ ca o ingerință gravă în funcționarea sistemului judiciar.

Reacția ICCJ: „Legea nu este opțională”

Într-un comunicat oficial extrem de ferm, instanța supremă a criticat dur măsurile adoptate de Guvern și Parlament, subliniind că acestea afectează independența justiției și respectarea hotărârilor judecătorești.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.”

Instituția avertizează că situația actuală nu este una izolată, ci parte a unei tendințe mai largi care pune sub semnul întrebării respectarea statului de drept.

„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.”

ICCJ atrage atenția asupra unui aspect esențial: neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive poate avea consecințe grave asupra securității juridice și drepturilor fundamentale.

„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.”

De asemenea, instanța subliniază că drepturile stabilite prin decizii definitive sunt considerate creanțe certe și trebuie tratate ca atare.

„Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării ace

Înalta Curte amenință Guvernul cu proces după reducerea bugetului

ICCJ atrage atenția asupra unui aspect esențial: neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive poate avea consecințe grave asupra securității juridice și drepturilor fundamentale.

„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.”

De asemenea, instanța subliniază că drepturile stabilite prin decizii definitive sunt considerate creanțe certe și trebuie tratate ca atare.

„Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.”

În lipsa unor măsuri corective, ICCJ anunță că este pregătită să recurgă la toate instrumentele legale pentru a obliga Guvernul să respecte legea.

„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.

În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative.

Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”, a transmis Înalta Curte.

Astfel, Înalta Curte amenință Guvernul cu proces după reducerea bugetului.