Bugetul României 2026 împărțit astfel: austeritate pentru români, lux pentru stat și investiții neesențiale în timp ce Ucraina crește pensiile și salariile

Românii care muncesc acasă sau în diaspora au parte de salarii mici, pensii înghețate și alocații neindexate, în timp ce Ucraina beneficiază de creșteri semnificative ale pensiilor, salariilor și alocațiilor, finanțate parțial și de România prin contribuțiile la pachetele europene.

Proiectul de buget pe 2026 prevede reduceri pentru ministere esențiale și majorări de fonduri pentru instituții și sectoare care nu sunt urgente, stârnind nemulțumiri în rândul populației.

Cum a fost împărțit bugetul României în anul 2026! Austeritate pentru cetățeni, lux pentru instituții

Proiectul de buget pe 2026, deja agreat de cele patru partide din coaliție, arată o distribuție controversată a fondurilor. Ministere esențiale precum Muncii, Sănătății, Transporturilor sau Dezvoltării primesc mai puțini bani decât în 2025. De exemplu:

• Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei, în scădere cu peste 7% față de 2025;

• Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (-12,87%);

• Ministerul Transporturilor: 42 miliarde lei (-3,66%);

• Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (-20,98%).

09:45, 20 Mar 2026

Înalta Curte amenință Guvernul cu proces după reducerea bugetului pe 2026. “Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională”

08:12, 20 Mar 2026

FOTO Avertismentul lui Ilie Bolojan: „Dacă nu punem frână, țara va fi zdrobită! Datoria a ajuns la 60% din PIB!”

În schimb, alte ministere și instituții primesc creșteri impresionante:

• Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (+268%);

• Ministerul Investițiilor: 12,6 miliarde lei (+72%);

• Administrația Prezidențială: 103,47 milioane lei (+73,8%);

• Secretariatul General al Guvernului: 2,68 miliarde lei (+30%);

• Serviciul Român de Informații: 5,2 miliarde lei (+13,8%).

Creșteri considerabile apar și la Ministerul Apărării, Economiei, Justiției și Educației, în timp ce cheltuielile sociale rămân înghețate sau scăzute.

Creșteri și reduceri controversate pe ministere

Analiza proiectului arată discrepanțe puternice între priorități:

• Ministere strategice pentru cetățeni, precum Muncii și Sănătatea, pierd fonduri;

• Ministere precum Energiei sau Investițiilor primesc creșteri uriașe, chiar și fără justificări pentru urgență;

• Instituții precum Administrația Prezidențială sau Camera Deputaților primesc fonduri sporite, deși cheltuielile sociale sunt tăiate.

Creditele de angajament, care permit contractarea proiectelor multianuale, arată unele creșteri pentru Ministerul Sănătății și Dezvoltării, dar nu și pentru fondurile efective de plata facturilor (creditele bugetare).

Proiectul estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026 și o datorie guvernamentală netă de 51,5% din PIB. Veniturile totale cresc cu 36% din PIB, iar cheltuielile cu 55,5 miliarde lei față de 2025. În acest context, guvernanții susțin austeritate pentru români, în timp ce alocă fonduri generoase pentru sectoare și instituții considerate privilegiate.

Românii resimt deja impactul în buzunar: energia electrică a crescut cu 62,36% în ritm anual; transportul feroviar cu 18,59%; alimente precum cafeaua (+20,5%) și fructele (+15,13%).

În același timp, salariul minim și pensiile rămân înghețate, iar alocațiile copiilor nu sunt indexate. Aproape trei milioane de români care câștigă salariul minim sau venituri apropiate se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și acoperi cheltuielile zilnice.

România vs. Ucraina

În timp ce românii trebuie să suporte TVA mai mare, taxe crescute și salarii înghețate, Bolojan alocă fonduri generoase pentru instituții și programe considerate neesențiale. În paralel, Ucraina, deși în război, și-a majorat pentru 2026 salariile, pensiile și alocațiile între 10 și 30%, susținută și de fonduri externe, inclusiv contribuții ale României.

• Salariul minim în Ucraina va crește de la 8.000 grivne (aprox. 162 euro) la 8.647 grivne (175 euro);

• Pensia minimă va ajunge la 2,5 mii grivne (51 euro), iar pentru persoanele apte de muncă la 3,3 mii grivne (66 euro);

• Cheltuieli sociale totale: 468,5 miliarde grivne (+47,6 miliarde față de 2025).

În timp ce românii aproape că nu văd nicio majorare, ucrainenii primesc venituri suplimentare, finanțate indirect și de contribuabilii români prin pachetele europene.

Astfel, bugetul României pe 2026 reflectă un paradox: austeritate severă pentru cetățeni și creșteri spectaculoase pentru instituții și sectoare care nu sunt prioritare pentru populație. În paralel, Ucraina, susținută și de România, majorează salariile și pensiile, arătând un contrast dureros între prioritățile politice și nevoile reale ale românilor. Parlamentul urmează să dezbată proiectul.