Întâmpinarea Domnului, sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși! Ce nu au voie să facă românii în această zi

An de an, la 40 de zile după Nașterea Domnului, în data de 2 februarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea slavonă de Stretenia sau sub denumirea populară de Ziua Ursului

Aceasta este una dintre cele mai vechi sărbători din calendarul creștin ortodox. Întâmpinarea Domnului a fost sărbătorită la Ierusalim încă din secolul al VI-lea, în spațiul Răsăritean fiind sărbătorită începând cu anul 650. Dacă accentul sărbătorii se pune pe prunc la ortodocși, la catolici, în prim-plan este Fecioara Maria, care, după Lege, a venit la templu pentru curățire. De aceea, la catolici, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Curățirea Sfintei Marii, fiind trecută între sărbătorile dedicate Maicii Domnului.

Întâmpinarea Domnului a fost sărbătorită la Ierusalim încă din secolul al VI-lea, în spațiul Răsăritean fiind sărbătorită începând cu anul 650

Întâmpinarea Domnului: Semnificație și istoric

În tradiţia populară, se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic

În data de 2 februarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Întâmpinarea Domnului, momentul în care Iisus Hristos a fost dus la templu de către Fecioara Maria și Iosif, pentru a fi închinat lui Dumnezeu. După legea iudaică, la 40 de zile de la nașterea pruncului de parte bărbătească, mama acestuia trebuia să meargă la templu ca să-l închine.

02:00, 04 Dec 2025

Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși: Sfânta Mare Muceniță Varvara. Ce nu trebuie să facă mamele în această zi, dacă vor să aibă copii sănătoși

02:00, 29 Nov 2025

Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ortodocșii respectă în această zi o mulțime de tradiții și obiceiuri

Scrierile creștine menționează că în acele vremuri, în Ierusalim trăia părintele și Dreptul Simeon, un bătrân căruia i s-a prorocit că nu va muri până nu-l va vedea pe Iisus Hristos. Prin voia lui Dumnezeu, Sfântul Simeon s-a dus la templu chiar când Sfânta Fecioară Maria și Dreptul Iosif au venit cu Pruncul Iisus să împlinească Legea. Bătrânul l-a luat în brațe și, mulțumind Domnului, a rostit cuvintele repetate la fiecare slujbă a vecerniei:

„Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel”.

La Ierusalim, Întâmpinarea Domnului se sărbătorește cu mare fast încă din secolul al VI-lea, după ce în anul 528, în timpul împăratului Iustinian I, un cutremur mare a ucis mulți oameni în Antiohia. Această nenorocire a fost urmată de multe altele. Astfel, în anul 541 a izbucnit o epidemie de ciumă groaznică în Constantinopol, omorând mii de oameni în fiecare zi. În acele perioade de mari suferințe au început să se facă slujbe speciale (litii) de izbăvire de rău, mai ales în timpul sărbătorii Întâmpinării Domnului. Astfel, pentru a da slavă lui Dumnezeu, biserica a ridicat această sărbătoare la un rang mai înalt.

Ritualul se credea că este cu atât mai benefic pentru copiii bolnăvicioși, care reușeau astfel să se înzdrăvenească

Tradiții și obiceiuri pe care creștinii le respectă cu prilejul acestei sărbători

Credincioșii merg la biserică cu colivă și bucate, care sunt date de pomană după ce sunt sfințite de preot

În ziua în care se sărbătorește Întâmpinarea Domnului, creștinii ortodocși respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri. Credincioșii merg la biserică cu colivă și bucate, care sunt date de pomană după ce sunt sfințite de preot. În popor, Întâmpinarea Domnului este cunoscută ca Stretenia sau Ziua Ursului, deoarece, în trecut, oamenii erau convinși că în această zi pot căpăta ei înșiși puterea ursului.

Pentru aceasta, oamenii respectau un adevărat ritual, ungându-se cu grăsime de urs.  Ritualul se credea că este cu atât mai benefic pentru copiii bolnăvicioși, care reușeau în acest fel să se înzdrăvenească. În această zi, bolnavii erau afumați cu păr de urs și reușeau să-și recapete forțele. Stretenia era văzută de creștini ca fiind o zi cu multe ceasuri rele. De aceea se credea că persoanele născute sau cununate în această zi ar fi fost urmărite de ghinioane pentru tot restul vieții.

În tradiția populară se consideră că, în această zi, anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Se credea că, dacă este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă șase săptămâni. Dimpotrivă, dacă cerul este înnorat în ziua de Stretenie, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii.

În ziua de Întâmpinarea Domnului, creștinii ortodocși nu au voie să muncească deloc, deoarece se crede că persoanele care nu vor respecta această zi de sărbătoare se vor îmbolnăvi și li se va strâmba gura.