Prima pagină » Actualitate » Ion Cristoiu: Consultările de la Cotroceni – un eșec al Marelui Coagulant Klaus Iohannis
Ion Cristoiu: Consultările de la Cotroceni – un eșec al Marelui Coagulant Klaus Iohannis

Ion Cristoiu: Consultările de la Cotroceni – un eșec al Marelui Coagulant Klaus Iohannis

15 dec. 2020, 07:30,
în Actualitate

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie, pe blogul sau despre consultările de la Cotroceni. Cristoiu este de părere că a fost înregistrat un eşec uriaş la consultări şi ca preşedintele Klaus Iohannis nu a putut să desemneze un premier după prima rundă înregistrând o premieră postdecembristă. Redam, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu pe blogul sau:

Luni, 14 decembrie 2020, au avut loc, potrivit Constituției, consultările președintelui cu partidele parlamentare pentru stabilirea unui premier desemnat să facă noul Guvern, rezultat din alegerile din 6 decembrie 2020.

De regulă în postdecembrism, după prima rundă de consultări președintele iese în public și anunță premierul desemnat. După care semnează decretul prin care investește pe respectivul cu formarea noului Guvern. S-a întâmplat și se întâmpla așa, deoarece numele premierului e știut înainte de a se începe consultările. Din rezultatele alegerilor, din negocierile care au avut loc între partide.

În mandatul lui Klaus Iohannis o singură dată au fost două rânduri de consultări. În noiembrie 2015, după căderea Guvernului Ponta ca urmare a mișcărilor de stradă manipulate din umbră de chiar Klaus Iohannis. Guvernul Ponta a căzut pe 4 noiembrie 2016. Joi, 5 și vineri, 6 noiembrie 2015, a avut loc o primă rundă de consultări. Pe 6 noiembrie 2016, la finele primei runde Klaus Iohannis a declarat :

„O singură rundă de negocieri nu este suficientă fiindcă situaţia este specială. Nu este suficient un nume. A veni cu un nume este relativ simplu. Ceea ce vrem este să ne înţelegem asupra unei abordări, cum abordăm chestiunea. Sunt multe variante. S-a vehiculat varianta alegerilor anticipate, varianta unui prim-ministru politic, varianta unui prim-ministru nepolitic, aşa-zis tehnocrat. Concluzia mea din această primă rundă este că majoritatea liderilor politici sunt dispuşi să discute despre alegeri anticipate, să discute despre un Guvern tehnocrat. Aproape nimeni nu este dispus să discute despre un Guvern politic. Este o noutate. Trebuie în continuare discutate şi negociate. Indiferent în ce variantă vom merge, cu alegeri anticipate sau cu un Guvern tehnocrat, partidele trebuie să se înţeleagă asupra unui program minimal – bugetul, şcolile, spitalele. Vor trebui convenite cu partidele politice. Eu sunt optimist. Voi convoca o nouă rundă de consultări pentru începutul săptămânii viitoare şi este posibil ca la sfârşitul săptămânii viitoare să avem o concluzie cu care să pot veni în faţa publicului.”

Programarea unei noi runde de consultări ținea de comedia pe care o juca președintele după tragedia de la Colectiv. Despre prima rundă de consultări el spunea :

„Am terminat prima rundă de consultări şi nu spun consultări cu partidele, fiindcă de data aceasta consultările au avut un specific aparte. Ultimii participanţi i-am avut acum. Este vorba despre reprezentanţi din societatea civilă şi din piaţă. Mă voi referi la această ultimă întâlnire care mi s-a părut una foarte bună. Oameni care au venit cu idei foarte bune, concepte gândite, care pentru mine sunt în această etapă de un real folos. Voi prelua o bună parte din aceste idei şi le voi duce spre partidele politice. A fost evident în discuţie că aşteptările sunt multiple. Cu siguranţă, toate sunt îndreptăţite. În această etapă putem să constatăm că nu este nevoie de o simplă schimbare de Guvern, ci de o schimbare complexă în politica românească. Toţi aşteaptă să vină în faţă politiceni noi, care nu au de-a face cu corupţi, care nu au fost urmăriţi penal, care nu au făcut afaceri dubioase. Aceste lucruri au fost bine înţelese.”

Partidele au fost convocate a doua oară la Cotroceni sub motiv că acestora trebuie să li se prezinte concluziile întâlnirii cu societatea civilă. Nu era vorba, așadar, de un eșec de a desemna un premier (acesta se știa deja, era Dacian Cioloș) ci de nevoia lui Klaus Iohannis de a dovedi societății civile c-a înțeles mesajul demonstrațiilor și că-l va transmite partidelor politice. De altfel, a doua rundă de consultări a fost programată pentru luni, 9 și marți 10 noiembrie 2016, din simplul motiv că de vineri până luni, Klaus Iohannis mergea la Sibiu. Pe 15 noiemebrie 2016 Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș ca premier. Pe 17 noiemebrie 2016 Dacian Cioloș era investit.

După consultările de luni, 14 decembrie 2020, Klaus Iohannis a ținut o scurtă declarație prin care ne-a anunțat:

„Am avut astăzi o primă rundă de consultări cu formațiunile care vor fi reprezentate în noul Parlament, care se va constitui în urma alegerilor parlamentare.
Această primă rundă de consultări a dus la un schimb de opinii bun între reprezentanții acestor formațiuni și mine, însă pot să spun că astăzi nu sunt încă întrunite condițiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou Guvern.
Am primit astăzi chiar câteva propuneri, însă cred că este nevoie de cel puțin încă o rundă de consultări până când lucrurile se cristalizează.”

Presa miluită, presa care a ocolit prudentă orice adevăr menit a-l supăra pe Eu, Supremul de la Cotroceni, a trecut în grabă peste această declarație. A continuat să atace AUR în stilul bolșevic al anilor de tristă amintire. Cum căuta stalinismul să compromită un adversar? Făcându-l anticomunist? Nu. Făcându-l fascist, legionar! N-a zis Ion Iliescu în 13 iunie 1990 că asistăm la o lovitură de stat legionară? De unde și până unde AUR fascist? Putem spune orice despre acest partid, că e naționalist, că e bigot, că e împotriva purtării măștii, că e mai mult o stare de spirit decât un partid, dar că e fascist nu. Am avut un interviu pe cristoiuTv cu George Simion, în care l-am descusut atent pe tema legionarilor. Liderul AUR n-a făcut o clipă elogiul Mișcării legionare. Asta spre deosebire de Vădim Tudor. De altfel, AUR se revendică de la conservatorismul de tip polonez și de la cel de tip Donald Trump. Cât de inconștient să fii ca așa zis jurnalist încât să susții că în România lui 2020 a intrat în Parlament un partid fascist? N-a fost suficient că de la Binomul SRI- DNA încoace România are în lume imaginea unei țări corupte. Și tot prin strădania presei care acum se luptă să ne convingă că AUR e un partid fascist. Riscăm acum să apărem drept țara în care se înregistrează ascensiunea fascismului. Dacă ar fi fost presă independentă și nu dependentă de Cotroceni, ar fi semnalat că luni, 14 decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis și-a recunoscut eșecul. Pe 4 decembrie 2020, cu două zile înainte de alegeri, el adresa națiunii următorul Mesaj:

„Mandatul pe care voi, dragi români, mi l-ați dat este de a construi România Normală și sunt decis să îl duc la îndeplinire. Dar România Normală poate deveni realitate doar dacă valorificăm votul din 6 decembrie. Urmează patru ani fără alte alegeri, avem deci o șansă istorică la o guvernare stabilă, care să pună în practică acele măsuri de reformă mereu amânate, dar esențiale pentru dezvoltare. Ca acest lucru să fie posibil, votul din 6 decembrie trebuie să conducă la constituirea unei majorități solide, capabile și dornice să lucreze în beneficiul românilor.

Voi conduce personal acest efort de coagulare a tuturor forțelor democratice și reformiste, care se angajează la progresul României. Totodată, 6 decembrie este ziua în care România poate în sfârşit să se despartă definitiv de cei care au ținut-o în subdezvoltare și au încercat s-o deraieze de la parcursul său european și democratic. Pentru a intra într-o nouă etapă, de prosperitate și dezvoltare, România are nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi.
Dragi români, pe 6 decembrie vă aștept pe toți la vot!”

Președintele era atât de sigur de victoria zdrobitoare a Partidului Meu ( n-avea habar de Ploaia de la Waterloo!) încât se angaja solemn în fața națiunii că va conduce personal coagularea forțelor de Centru Dreapta care vor alcătui Parlamentul Meu. Ei, uite că forțele de Centru Dreaptă nu s-au coagulat! Și nici semne că se vor coagula prea curînd nu dau. Dovada clară a eșecului:

Spre deosebire de 2015, președintele n-a anunțat când va avea loc o nouă rundă de consultări. Mai mult, domnia să ia în calcul și posibilitatea de a avea loc mai multe runde de consultări. Se pare că președintele vrea să avem Guvern interimar până pe la jumătatea lui ianuarie. Sau, mai precis, până-l execută pe Ludovic Orban. Până atunci, domnia sa anunță convocarea noului Parlament pentru 21 decembrie 2020. Noul Parlament urmează să-și aleagă organele de conducere. La șefia Camerei concurează Dan Bârna și Ludovic Orban. Sâmbăta și duminică s-au dus negocieri intense între USRPLUS și PNL pentru șefia Camerei. USRPLUS vrea postul pentru Dan Bârnă, susţinând că PNL are funcția de premier. Lăsat fără funcția de premier, Ludovic Orban vrea acest post pentru el. Prin urmare cele două partide au mers la Cotroceni cu propuneri proprii de premier. De aici eșecul consultărilor. Klaus Iohannis n-a precizat când va avea loc a doua rundă de consultări. Sigur e că ea nu poate avea loc până nu se încheie bătălia pentru șefia Camerei Deputaților. Fie prin negocieri între cele două partide, fie prin mergerea la votul Plenului. Dacă se merge în plen fiecare dintre cele două partide va apela la PSD. Și astfel vom trăi momentul în care atât USRPLUS, cât și PNL vor cerși ajutorul Ciumei Roșii.

Până atunci ne întrebăm:
Unde e Marele Coagulant Klaus Iohannis?

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
FOTO Guvernul Tomac, în fața celui mai important test. Ce riscă Nicușor Dan dacă Executivul nu obține votul Parlamentului
Guvernul Tomac are nevoie de 233 de voturi pentru învestire. Un eșec în Parlament ar putea declanșa tensiuni politice majore și ar afecta direct începutul mandatului președintelui Nicușor Dan. Formarea noului Executiv reprezintă una dintre cele mai importante provocări politice ale momentului. Guvernul Tomac se află în plin proces de negociere cu partidele parlamentare, însă […]
Guvernul Tomac, în fața celui mai important test. Ce riscă Nicușor Dan dacă Executivul nu obține votul Parlamentului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
11 iunie 2026
11 iunie 2026
Articole similare