Actualitate

Ion Cristoiu: Cum a pierdut în chip jalnic disputa cu Klaus Iohannis ministrul Justiției, USRPLUS-istul Stelian Ion

Publicat: 05 mai 2021
Ion Cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu consideră că a existat o luptă între Klaus Iohannis și ministrul Justiţiei Stelian Ion. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu pe blogul său:

Sărbătorirea moldo-valahă a Paștelui (stat la masă zile-n șir și, prin asta, umflarea inevitabilă a burții) are, printre alte efecte (punerea de kile-n plus, îmbolnăvirea de stomac, și mai ales umplerea Facebook-ului cu poze dedicate crăpelniței personalităților) și pe acesta, mai puțin cunoscut:
Evenimentele petrecute înainte de Paști sunt completamente uitate de presă, după marea crăpelniță, de a-i crede că digestia grea a atins fatalmente memoria.

Altfel decât prin acest adevăr nu-mi explic trecerea sub tăcere a unui eveniment de la finele lui aprilie 2021 de o importanță ieșită din comun:
Sfârşitul jalnic al confruntării angajate cu Klaus Iohannis de Stelian Ion, ministrul Justiției în chestiunea rolului deținut de CSM pe parcursul procedurilor de numire a șefilor la Parchete de la nivel central.

O scurtă trecere în revistă se impune.
Potrivit unui punct însemnat din Programul de guvernare, Stelian Ion, ministrul Justiției din partea USRPLUS, s-a apucat, la finele lui ianuarie 2021 să lucreze la Legile justiției, mai precis la o nouă modificare a Legilor Justiției, printre cele mai modificate Legi din postdecembrism.

Luni, 29 martie 2021, ca urmare a muncii depuse, Stelian Ion e în măsură să prezinte, într-o conferință de presă, principalele noutăți. Cea mai importantă dintre acestea rămâne introducerea în procesul de desemnare a șefilor de la Parchete, între ministru și Președinte, a avizului obligatoriu de respectat al CSM:

„Una dintre cele mai importante chestiuni a fost numirea procurorilor de rang înalt. Soluția e că astfel de numiri să nu mai fie controversate. Am conferit un rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui aviz pe aceste numiri, cel puțin la avizul negativ, are o valoare de aviz conform. Este o cerință care rezultă și din avizul Comisiei de la Veneția. Procedură este în felul următor, pe scurt: ministrul Justiției înaintează o propunere către Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă avizul este negativ din partea CSM, din partea Secției pentru Procurori, atunci procedura pur și simplu se întrerupe. Bineînțeles, ministrul Justiției poate reveni cu o altă propunere”.

În lucrarea Noaptea dreptății românești de Ion Popă, carte de căpătâi pentru înțelegerea procesului prin care în România s-a experimentat dictatura prezidențială prin intermediul Justiției penale, se arată că, în 2005, la începutul mandatului lui Traian Băsescu, o modificare brutală a Legilor de până atunci ale Justiției transformă avizul obligatoriu al CSM la propunerile înaintate Președintelui de către ministrul Justiției în aviz consultativ.

Acțiunea de desemnare a Procurorului general, a procurorului șef al DNA și a procurorului șef al DIICOT e una dintre cele mai delicate operațiuni în democrația de fațadă a României postdecembriste. Prin impunerea etichetei de penali tuturor celor care sunt investigați de DNA sau DIICOT, etichetă care scoate pe cel anchetat din joc în materie de politică, pixul care semnează numirile Procurilor șefi capătă o importanță covârşitoare. Prin modificările impuse de Traian Băsescu, pixul e al președintelui. Ministrul Justiției, în cazul unui Guvern al Meu, propune în aceste funcții pe cei doriți de președinte. Cum potrivit modificării avizul CSM e facultativ, președintele se poate urina pe el dacă e negativ despre o persoană pe care el a impus-o ministrului Justiției.

Dependenți exclusiv de președinte, șefii Parchetelor joacă după cum li se cântă – la drâmba – de la Cotroceni. Dacă președintele vrea să scape de un politician, chiar și din propria tabără, acesta e convocat la DNA sau la DIICOT, pus sub urmărire și transformat în penal. Și dacă e deja penal trebuie să demisioneze din funcțiile de partid și de stat deținute.

Propunerea lui Stelian Ion marca o salutară revenire a României la statul de drept.
Avizul negativ al CSM bloca ticăloșia cu persoanele impuse ministrului de președinte.

Pentru Klaus Iohannis, care mai are trei ani de mandat, introducerea avizului CSM conform însemna o lovitură mortală dată puterii sale anticonstituționale.
Fără pix, puterea sa asupra politicienilor, dar mai ales a politicienilor din propria tabără, cobora la zero

Când Stelian Ion a lansat propunerea asta, salutând-o, am așteptat reacția lui Klaus Iohannis.
Și ea a venit.
Mai întâi sub forma unei mustrări adresate lui Stelian Ion de Ludovic Orban, pe 2 aprilie 2021, în chestiunea Legilor Justiției:

„Proiectul care a fost trimis de ministrul Justiţiei către CSM nu este un proiect care să fi fost discutat în coaliţie şi care să fie supus unei dezbateri publice ample, aşa cum de altfel solicita şi Comisia de la Veneţia atât în privinţa legilor justiţiei cât şi în privinţa codurilor penal şi de procedură penală. Acestea trebuie să se adopte printr-o amplă dezbatere în societate şi să reprezinte cu adevărat modificări ale legii care să pună bazele unui sistem de justiţie modern, la standarde europene”.

Reacția președintelui a venit puțin mai târziu.
Pe 27 aprilie 2021, la Conferința de presă, lui Klaus Iohannis i se aranjează o întrebare astfel încât el să se poată pronunța asupra propunerii lui Stelian Ion. Pusă de trimisă TVR (instituția care deja năpârleşte de Dreapta în așteptarea șefilor puși de nouă Putere), întrebarea i-a dat lui Klaus Iohannis prilejul de a critica felul în care au fost întocmite Legile Justiției:

„Totuşi, mi se pare un pas care trebuie bine discutat, cum şi întregul proiect trebuie mult mai bine discutat. A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat pe când la Ministerul Justiţiei a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect al ministrului Predoiu a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM-ului spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenţiei coaliţiei, nici spiritului legii, drept pentru care coaliţia a înfiinţat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, şi cu alte autorităţi, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în coaliţie a existat o oarecare nemulțumire pentru că nu au fost consultați, lucru care, între timp, s-a corectat.”

Evident, ne-am întrebat cu toții ce va face ministrul Justiției la mustrarea adusă de Klaus Iohannis. Implicarea CSM cu aviz conform e un punct din Programul de guvernare al Coaliției și unul dintre angajamentele URSPLUS în campania electorală.

Va da înapoi ministrul USRPLUS?
Întrebare legitimă și dacă ne gândim că în ultimă instanță Klaus Iohannis e doar Președinte al României democratice și nu al Coreei de Nord.

Chestia cu avizul consultativ ține de vechea politică, a folosirii Justiției ca păpușă gonflabilă pentru poftele politrucilor.
Joi, 29 aprilie 2021, a venit răspunsul. La Comisia juridică din Senat Stelian Ion a declarat în chestiunea avizului CSM:

„Este o chestiune asupra căreia nu s-a decis încă, dar purtăm discuţii, este foarte posibil să intervină anumite modificări, dar nu în sensul scăderii sau diminuării substanţiale a rolului CSM. În continuare rolul CSM va trebui să crească în cadrul acestei proceduri (…). Sunt variante de lucru (…). CSM-ul să-şi dea avizul pe o listă de candidaţi care să fie avută în vedere ulterior de către ministrul Justiţiei în evaluare, urmând ca apoi să se facă propunerea către preşedinte. În niciun caz nu va fi scăzut rolul preşedintelui în această procedură de numire”.

Carevasăzică marele URSPLUS-ist a dat înapoi!
L-au convins argumentele lui Klaus Iohannis?
Nu.
L-au convins intervenția în 29 aprilie 2021 a ONG-ului Expert Forum în chestiunea Legilor Justiției:

„Trimiterea în Parlament a celor trei proiecte propuse de Ministerul Justiției în forma actuală riscă să deschidă o cutie a Pandorei, fiind greu de anticipat care va fi rezultatul și durata procesului legislativ. Vorbim despre aproximativ 550 de articole incluse în cele trei proiecte de acte normative, fiecare făcând obiectul dezbaterilor parlamentare și putând fi eventual modificat.

După publicarea de către Ministerul Justiției a proiectelor de lege în martie 2021, a devenit evident din luările de poziție publice că propunerile anunțate nu sunt momentan agreate de toate cele trei partide politice din coaliția de guvernare, fiind criticată publicarea proiectelor fără consultarea prealabilă și fără negocierea lor în coaliție.”

Expert Forum e un ONG folosit și de Traian Băsescu pe post de bulan al Societății civile împotriva celor care nu ascultă de Domnul Președinte. Multe dintre abuzurile Binomului SRI-DNA au beneficiat de sprijinul așa-zisei societăți civile întruchipate de ONG-uri în genul Expert Forum.

Sunt sigur că darea înapoi din partea lui Stelian Ion și-a avut cauza în semnalul care a fost intervenția Expert Forum.
Ceva gen:
Dacă te încăpăţânezi s-o ții lângă cu avizul CSM o să ai mari bătăi de cap.

Cine i l-a trimis?
Ghici ciupercă, ce-i!





Adauga un comentariu