Ion Cristoiu față in față cu Kelemen Hunor: Ungurul Kelemen ar fi un preşedinte al României infinit mai bun decât neamţul Iohannis

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă, într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu, că Parlamentul va respinge OUG 68/2020 care reglementează starea de alertă în condiţiile în care luni intră în vigoare legea aprobată de Parlament pe aceeaşi temă. Redăm integral interviul şi comentariul lui Ion Cristoiu.

„Unul dintre cele mai solide interviuri din cadrul campaniei pentru prezidenţialele din 2019 mi-a fost acordat de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Domnia sa era candidatul UDMR la preşedinţie. Mai candidase şi în 2009 şi în 2014. N-a intrat în turul al doilea în 2019. Cum nu intrase nici în 2009, nici în 2014. Înscrierea în cursa prezidenţială din 2019, deşi pierduse de două ori până atunci, deşi nici acum sondajele nu-l dădeau favorit, a fost astfel explicată de Kelemen Hunor:

”Întotdeauna am avut un candidat la Preşedinţie, a devenit o chestiune de onoare pentru noi, deoarece suntem cetăţeni egali ai acestei ţări. (…) Este nevoie de un candidat maghiar la Preşedinţie de fiecare dată, este o obligaţie morală să avem un candidat. Nu este vorba despre mine, ci despre UDMR şi comunitatea maghiară din România”.

Aşadar, Kelemen Hunor s-a înscris în cursă şi în 2009, şi în 2014, şi în 2019, fără a fi convins că va deveni preşedintele României. După interviul din campanie eu însă mi-am zis că Kelemen Hunor ar trebui să se gândească serios la o victorie la prezidenţiale. Vineri, 15 mai 2020, Kelemen Hunor mi-a fost interlocutor la tradiţionalul interviu de la cristoiuTv. Data trecută, la interviul de la MEDIAFAX fusesem – ca să zic aşa – secundul Monicăi Mihai la emisiunea Gândurile lui Cristoiu. Acum am fost pe post de căpitan. După interviul de acum, mă întreb dacă nu cumva noi, românii, n-ar trebui să ne gândim serios la posibilitatea ca ungurul Kelemen Hunor să fie preşedintele României. Sigur ar fi un preşedinte infinit mai bun decât neamţul Klaus Iohannis.

Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative

Ion Cristoiu: Bună ziua, stimaţi telespectatori. În seria liderilor politici, preşedinţi de partide parlamentare, cu care am iniţiat dialoguri despre pandemie, despre starea României, la ediţia de astăzi este prezent domnul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. E ultimul, dar nu cel din urmă. Am avut un interviu cu domnia sa, foarte interesant, şi în campania prezidenţială. Văd că aveţi o barbă mai mare decât înainte de criză, domnule preşedinte?

Kelemen Hunor: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie. Nu ştiu dacă e mai mare barba, dar e mai albă, asta este clar. Nu mi-am schimbat look-ul, doar trece timpul.

Ion Cristoiu: Aţi vrut să păreţi mai înţelept?

Kelemen Hunor: Nu, nu am această preocupare, să par mai înţelept sau mai matur, mai mare, mai mic sau mai tânăr. Nu am astfel de preocupări, sunt aşa cum sunt.

Ion Cristoiu: Ştiţi că Fidel Castro, într-un interviu, a explicat de ce avea barbă şi a spus că a calculat el cât timp pierzi toată viaţa ca să te razi. A calculat el că a mai câştigat nu ştiu câţi ani din viaţă purtând barbă.

Kelemen Hunor: Şi eu am început să port barbă dintr-un motiv extrem de pragmatic. Am o aluniţă, şi când eram în armată trebuia să mă bărbieresc, de fiecare dată apărea o problemă. Am început să port barbă în primul an de facultate. La primul curs, în 1987, septembrie, a venit profesorul, s-a uitat la mine şi a zis: „Ce-i cu barba asta, măi?”. Şi am zis: „Ce să fie?”. Mi-a spus să merg acasă şi să micşorez barba, că nu intru la el la curs aşa. Eu, speriat, am plecat, m-am ras şi m-am întors la ora 10.00. Intru în sală, vine profesorul Popovici şi zice: „Dar unde ţi-e barba?”. „Păi, m-ai trimis dumneata…”, am răspuns. „Poţi să-ţi laşi barbă din partea mea, nu mă interesează”. Şi de atunci, am barbă.

Ion Cristoiu: Am făcut şi eu facultatea la Cluj, am avut mulţi profesori maghiari. Era maghiar sau român?

Kelemen Hunor: Nu, asta era la prima facultate, la Medicină Veterinară. Acolo nu era secţie maghiară. Eu, prima dată, am făcut Medicina Veterinară, după care am făcut Filozofie la Babeş-Bolyai.

Ion Cristoiu: Staţi un pic, e un salt de la Medicină Veterinară la Filozofie.

Kelemen Hunor: Da, este. În 85-86, când eu am intrat în clasa a XII-a, am dat bacalaureatul, era foarte simplu. Nu voiam să fac armată lungă, de doi ani, şi trebuia să intru la o facultate. La Litere, la maghiară, erau 7 locuri, nu puteam risca.

Ion Cristoiu: 7 pe un loc?

Kelemen Hunor: Nu, 7 locuri.

Ion Cristoiu: A, îmi dau seama câţi erau pe un loc.

Kelemen Hunor: Da. Şi atunci eu am mers pe Medicină Veterinară fiindcă îmi plăcea această meserie şi am considerat că este o meserie cu care nu trebuie să faci compromisuri inacceptabile cu regimul. Eu nu ştiam că peste 3 ani se va întâmpla…Şi de la Cluj, repartiţiile, că în acea vreme erau repartiţii, tinerii de azi nici nu ştiu ce înseamnă acest lucru, erau în Ardeal, în Transilvania. Eram 10 pe un loc la Medicină Veterinară. După 1989 am spus că mă orientez către prima dragoste, dar am vrut să termin totuşi Medicina Veterinară, dacă am început-o benevol, nesilit de nimeni. Mie îmi plac lucrurile duse la bun sfârşit. În 1993, când am terminat Medicina Veterinară, am dat examen la Filozofie. Ăsta a fost raţionamentul în 85-86 şi ăsta în 93, după revoluţie.

Ion Cristoiu: Dar ştiţi că se câştigă bine dacă ai un cabinet de Medicină Veterinară. Aţi fi câştigat cu pisici, cu câini, mai mult decât ca politician.

Kelemen Hunor: Cel mai bun prieten de-al meu, am fost colegi şi în liceu şi în facultate, are un cabinet veterinar. Munceşte mult, dar îi merge bine, da. E o meserie frumoasă.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, astăzi a fost prima zi de ieşire din starea de urgenţă. În zona asta unde stau eu, s-a sărbătorit, românii s-au bucurat. Dumneavoastră, omul Kelemen Hunor, cum aţi trăit ziua de azi, aţi făcut ceva deosebit faţă de alte zile?

Kelemen Hunor: Nu am făcut nimic deosebit. Dimineaţă am ieşit să cumpăr pâine, am ieşit la cumpărături, am văzut că sunt mult mai multe maşini prin oraş, cu toate că era ora opt, opt şi un pic. La nouă şi un sfert eram acasă. Am stat acasă, am citit, am ieşit cu copiii în curte, dar nu am făcut nimic deosebit. Nici nu am dorit. Ce să fac mai deosebit decât făceam până acum? Nu s-a schimbat mare lucru, doar că nu mai e stare de urgenţă, e o altă situaţie. Nu a plecat virusul şi grija faţă de celălalt, faţă de tine însuţi, rămâne. Acum, desigur, e această nebunie cu ordonanţa de urgenţă, cu şedinţa care cu 5 minute înainte de ora 12 noaptea se termină. Se anunţă că intră în vigoare peste 5 minute nu ştiu ce regulă. La noi, pe Facebook, era o nebunie. Oamenii ne întrebau ce să facă, fiindcă noi, de două luni de zile, permanent facem informări şi ţinem oamenii la curent, răspundem la întrebări, avem echipă bună la Cluj. Dimineaţă erau o grămadă de mesaje: „Ce să facem, cum e?”. Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative.

Parlamentul va respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului

Ion Cristoiu: Vreau să recapitulez pentru telespectatori. Luni vor fi două legi pe piaţă. Ordonanţa de urgenţă dată aseară şi legea care a fost deja promulgate. E o premieră în istoria României. Sunt două legi care se bat cap în cap în punctul care se referă la aprobarea de către Parlament. Spuneţi-mi, dumneavoastră cum vedeţi? Va ceda Guvernul şi va cere aprobarea Parlamentului, potrivit legii, sau veţi ceda dumneavoastră? Ce se va întâmpla luni?

Kelemen Hunor: Eu încerc să fiu de bună credinţă, ca de fiecare dată, şi vreau să cred că Guvernul nu a vrut să facă altceva decât să rezolve această perioadă de trei zile, să nu apară o situaţie fără nicio reglementare. Ceea ce eu pot să înţeleg, dar asta trebuia să facă din timp. Aveau timp la dispoziţie, ştiau acum o lună că nu vor prelungi starea de urgenţă, doar dacă va fi o catastrofă mare. Slavă Domnului, nu e! Ştiau ce urmează, deci aveau timp la dispoziţie să se pregătească şi nu am fi ajuns în această situaţie. Asta, dacă sunt de bună credinţă şi vreau să cred că asta a fost dorinţa Guvernului. Intră luni în vigoare legea aprobată în Parlament şi starea de alertă este reglementată în acea lege. Parlamentul va respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului, pentru că nu are ce să facă, ce să facă cu această ordonanţă? Fiindcă e aproape identică cu proiectul de lege trimis în Parlament şi pe care Senatul, şi apoi Camera Deputaţilor, miercuri, l-a modificat. Deci nu avem ce face cu această ordonanţă de urgenţă decât să o respingem şi intră în vigoare legea. Nu am avut o consultare cu colegii mei din Parlament, dar altă soluţie nu există. Nu se poate să ai două legi care rezolvă, în mod contradictoriu, aceeaşi situaţie în România. Dacă nu sunt de bună credinţă, şi am unul sau două argumente să nu fiu de bună credinţă cu acest guvern, atunci ei şi-au bătut joc de Parlament. Şi de colegii lor, şi de ceilalţi, de instituţia Parlamentului, de procesul de legiferare. Totuşi, eu cred că nu au dorit altceva decât să găsească o soluţie, cât de cât legală, pentru această perioadă. Ordonanţa de urgenţă, până la urmă, este neconstituţională în această formă, dar nimeni nu poate rezolva până luni această problemă de neconstituţionalitate. Şi atunci, probabil că au făcut acest calcul, că lasă că până luni ţine oricum, că nu are ce să se întâmple cu OUG. Şi de luni încolo vedem noi ce facem. Tipic românesc.

Ion Cristoiu: Haideţi să enumerăm posibilităţile, căci, într-adevăr, este o chestie unică. Luni vor fi două legi care, în anumite puncte, se bat cap în cap, şi va fi o nebunie, care din ele va fi aplicată. Eu sunt pentru legea promovată de Parlament. Va fi o posibilitate ca Guvernul să-şi retragă ordonanţa, adică să dea o nouă ordonanţă de anulare a ordonanţei? Vedeţi soluţia asta?

Kelemen Hunor: Da, ar fi o soluţie extrem de elegantă şi ar demonstra că a fost vorba de bună credinţă şi că au dorit să rezolve această situaţie de 3-4 zile. Până la urmă, acest guvern a schimbat ordonanţe miliare, declaraţii peste declaraţii, acte normative din 10 în 10 minute. Asta nu ar fi o chestiune extrem de elegantă, dar ar fi corectă: o şedinţă prin care se abrogă această ordonanţă spunând că a fost o situaţie şi nu s-a găsit o altă rezolvare a problemelor apărute. Să spună că mergem pe legea aprobată şi promulgată de preşedinte.

Ion Cristoiu: Eu mă aşteptam ca preşedintele să nu o promulge. Putea să o lungească, nu-i aşa?

Kelemen Hunor: Putea, dar cu riscuri uriaşe. Dacă preşedintele a promulgat-o, atunci ori există această logică despre care vorbeam înainte, că vom avea o lege şi cu ordonanţa rezolvăm luni-marţi, cât de repede se poate. Ori există o neînţelegere între Guvern şi Preşedinţie, ceea ce nu ar fi o chestiune imposibilă în România, nu ar fi prima dată. Nu-mi dau seama, dar dacă preşedintele a promulgat legea, înseamnă că el şi guvernul lui şi partidul lui se bazează pe ceea ce face preşedintele, iar această aventură este una de trei zile pentru a rezolva situaţia societăţii pentru sâmbătă, duminică şi luni.

Ion Cristoiu: Nu m-am gândit la această variantă, dar undeva, indiferent că a vrut sau nu, dacă Guvernul voia să continue cu ordonanţa, preşedintele i-a cam tras preşul de sub picioare. Putea să amâne preşedintele, da?

Kelemen Hunor: Putea, da. Putea să spună că o retrimite în Parlament şi ne critica în fiecare zi la ora 6. Iese acum la 6 sau la 7? Băsescu avea obiceiul să iasă la 6.

Ion Cristoiu: A avut la ora două, ca să-l prindă televiziunile, acum iese la ora 6. Dacă Guvernul nu retrage ordonanţa, ce se poate face în Parlament, în cât timp o puteţi respinge?

Kelemen Hunor: Aşa cum proiectul de lege a fost votat în trei zile, până miercuri se poate respinge ordonanţa, fără doar şi poate, Intră la Senat, o respinge, apoi, miercuri dimineaţă vine la Cameră, o respinge şi merge la promulgare proiectul de respingere. În trei zile se poate respinge, aşa cum s-a putut adopta proiectul de lege. Trebuie făcut. Dacă Guvernul nu retrage ordonanţa luni, atunci Parlamentul are obligaţia de a rezolva problema.

Există această nesiguranţă transmisă de Guvern permanent şi de autorităţile centrale, că de la o zi la alta nu ştii ce se întâmplă

Ion Cristoiu: Paralel primesc şi mesaje de la telespectatori. Trebuie neapărat să abordez o chestiune pe care mi-o trimite cineva. Că se desfăşoară un protest în Piaţa Victoriei, cu 200 de persoane, împotriva restricţiilor. Au mai fost şi în alte capitale ale Europei. Exprimă aceste demonstraţii o stare de nervozitate a cetăţenilor în legătură cu închiderea în case şi alte restricţii?

Kelemen Hunor: Depinde la ce restricţii ne gândim, dar există o nervozitate. Vă daţi seama că oamenii care de opt săptămâni stau în casă, mai ales cei care stau la bloc şi nu au putut ieşi, parcurile şi centrele urbane au fost închise, sigur că au o stare de nervozitate. În plus, există această bâlbâială, această nehotărâre, această nesiguranţă transmisă de Guvern permanent şi de autorităţile centrale, că de la o zi la alta nu ştii ce se întâmplă. Schimbi regulile, schimbi declaraţiile, ordonanţele militare. Din acest punct de vedere, mereu a existat o situaţie haotică şi există nervozitate, bineînţeles. Dar, acum hai să vedem la ce restricţii ne gândim. Unele, încet, încet trebuie să dispară. De aceea, am propus şi noi în proiectul de lege să existe o deschidere treptată a restaurantelor cu terase, a centrelor comerciale care au până în 15.000 de metri pătraţi, în care sunt magazine mai mici şi nu sunt centre de distracţie. Şi posibilitatea de a călători în ţară. Desigur, ieşirea din ţară rămâne o chestiune destul de strictă, fiindcă dacă intri în ţara vecină intri în carantină, când te întorci iarăşi intri în carantină, deci aceste restricţii mai rămân o perioadă, dar în ţară…Da, viaţa economică este cea mai importantă problemă pentru toată România. Trebuie să dai posibilitatea să produci ceva în această ţară, nu poţi să închizi toată economia încă o lună. De aceea, legea aprobată în Parlament este şi mai permisivă decât a dorit Guvernul şi cum e ordonanţa aprobată joi seara. Este o lege responsabilă pentru că merge cu deschidere graduală. Oamenii sunt epuizaţi. continuare