Ion Cristoiu: Războiul din Ucraina rămîne pentru români ceva depărtat, ca de altfel orice nenorocire pe care n-o trăiești tu, personal

Jurnalistul Ion Cristoiu analizează cel mai recent sondaj făcut de CURS. Ion Cristoiu consideră că românilor le este mai frică de scumpirile alimentelor decât de războiul din Ucraina. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalist:

Au fost date publicității rezultatele a două sondaje de opinie:
CURS, desfășurat în perioada martie-aprilie 2022.
Avangarde, desfășurat între 11-16 aprilie 2022.

Sondajul Avangarde s-a concentrat pe radiografia stărilor de spirit ale Românilor față de Criza economică. Deoarece și sondajul CURS are o întrebare privind Criza economică, despre acest subiect ne vom ocupa într-o ediție viitoare a rubricii Gîndurile lui Cristoiu. Sondajul CURS are o sferă mai largă supusă iscodirii sociologice. Răspunsurile primite sînt de o importanță deosebită pentru politicieni și analiști. Din nefericire, după cum era de așteptat, ziarele și televiziunile s-au concentrat doar pe deja tradiționala întrebare privind alegerile. Sondajul conține însă și alte întrebări. Le vom comenta:

RomaniaTV

Simona Halep, implicată într-un triunghi amoros. Cine este bărbatul pentru care a renunţat la TOT!

Observatornews.ro

"Nu mai pot dormi noaptea". Românii afectaţi de taxele lui Trump se tem că joburile lor vor dispărea

1. „Care este principala dumneavoastră îngrijorare privind România, în acest moment?
Creșterea prețurilor la produsele alimentare, la gaze și energie etc.: 53%;
Războiul din Ucraina 18%;
Corupția 9%”.

Discrepanța uriașă dintre Creșterea prețurilor și Războiul din Ucraina nu mă surprinde. Românii nu sînt prea îngrijorați de Războiul din Ucraina. Deși acesta se desfășoară în imediata noastră vecinătate, deși refugiații au stîrnit un val de simpatie națională, totuși Războiul rămîne pentru români ceva depărtat, ca de altfel orice nenorocire pe care n-o trăiești tu personal. Desigur, mai ales sub puterea televiziunilor rechiziționate de război, în frunte cu Antena 3, românii au încercat emoții colective, de la simpatia față de ucraineni pînă la ura față de ruși. A fost vorba însă de emoții abstracte, de spectator din fotoliu. Creșterea prețurilor a fost și este trăită direct, personal. De aici neliniștea provocată de creșterea prețurilor.

Corupția îngrijorează doar în proporție de 9%. Și în acest caz, rezultatul mi se pare normal. Îngrijorarea privind corupția a fost pînă nu de mult rezultatul unei percepții date de campaniile de presă, dar și de operațiunile mediatice ale Binomului SRI-DNA. Atingînd, ca orice teroare, un punct culminant, teroarea Binomului s-a stins treptat-treptat. În absența dezvăluirilor făcute de presă, corupția nu mai reprezintă pentru români o realitate îngrijorătoare. Aviz partidelor care se hrănesc electoral din denunțarea corupției!

2. „Dumneavoastră ați prefera…
Să aveți un venit mare, chiar dacă este nesigur 23%
Veți un venit mic și sigur 69%”.

Cei mai mulți români preferă un venit sigur, chiar dacă mai mic. Omul simplu tînjește după o viață stabilă, chiar dacă mediocră.

3. „Cîtă încredere aveți în următoarele instituții?
Biserică – Foarte puțină / Puțină: 32%; Foarte multă / Multă: 67%;
Armată – Foarte puțină / Puțină: 34%; Foarte multă / Multă: 64%;
Primărie – Foarte puțină / Puțină: 62; Foarte multă / Multă: 35%;
Mass-media – Foarte puțină / Puțină: 70%; Foarte multă / Multă: 27%”.

De 30 de ani, de cînd urmăresc răspunsurile la întrebări despre Încredere, Biserica și Armata sînt pe primul loc. Și în acest sondaj cele două instituții ocupă locul unu și respectiv doi. Rezultatele nu spun nimic. Răspunsul românilor e rutinier. Dă bine să ai încredere în Biserică. Apoi, Biserica și Armata nu sînt implicate în nici un fel în viața cotidiană a românilor. Lipsite de orice legătură cu viața românilor, ele sînt de 30 de ani beneficiare ale răspunsurilor despre Încrederea românilor. La fel de bine de Încrederea Românilor ar putea beneficia și Planeta Marte.

4. „După părerea dumneavoastră alianța PNL cu USR a fost pentru România …
Foarte utilă: 4%;
Utilă: 19%;
Inutilă: 40%:
Foarte inutilă: 24%”.

Răspunsul net defavorabil Alianței PNL-USR se referă la felul în care a funcționat Alianța. El nu spune nimic despre USR.

5. „După părerea dumneavoastră alianţa PNL cu PSD este pentru România…
Foarte utilă: 6%;
Utilă: 38%;
Inutilă: 31%;
Foarte inutilă: 12%”.

Cele două răspunsuri sînt aproape la egalitate. Pentru PNL și PSD rezultatul e un mesaj important. Dacă nu produce (livrează, ca să mă exprim în termenii lui Klaus Iohannis), Alianța va trece rapid în ochii românilor ca inutilă.

6. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar candida următoarele partide sau alianţe, dumneavoastră cu cine aţi vota?
Partidul Social Democrat (PSD): 35%;
Partidul Național Liberal (PNL): 23%;
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR): 12%;
Uniunea Salvați România (USR): 11%;
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR): 5%;
Partidul Mișcarea Populară (PMP): 5%;
Pro România: 3%;
Partidul Umanist social-liberal (PU-SL): 2%;
Alianţa pentru Patrie (APP): 1%;
Forţa Dreptei: 1%;
Altul: 2%”.

Rezultatul privind capitalul electoral al partidelor ne dezvăluie următoarele:

a) Partidele de Opoziție n-au crescut în sondaje. Explicația trimite la obiectivele fiecăruia dintre cele două partide. USR continuă să se cramponeze de teme considerate minore de românii înspăimîntați de creșterea prețurilor. AUR, o dată trecute restricțiile, nu și-a găsit tema de luptă.
b) Primele două locuri se justifică prin Alianța dintre PNL și PSD. Diferența dintre PSD și PNL e diferența dintre cele două formațiuni în clipa intrării la Guvernare. Electoratul le percepe ca fiind împreună și nu în război. De aici imposibilitatea de a-și modifica părerea despre ele.