Islanda pregătește un referendum istoric pentru a relua negocierile de aderare la UE

Islanda face un pas important spre Uniunea Europeană după mai bine de un deceniu de ezitări. Guvernul de la Reykjavik a anunțat vineri, 6 martie, că propune organizarea unui referendum pe 29 august, prin care cetățenii vor decide dacă negocierile de aderare la UE, abandonate în 2014, ar trebui reluate. Decizia survine într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice și creșterea costului vieții, factori care au reaprins interesul pentru integrarea în blocul comunitar.

Negocierile Islandei cu UE au început în 2010, însă după patru ani de discuții, guvernul a suspendat procesul în 2014. De atunci, țara insulară a menținut relații strânse cu Uniunea prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) și participarea la Spațiul Schengen, beneficiind astfel de libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalurilor, fără a fi stat membru UE.

Potrivit ministrului de Externe Katrin Gunnarsdottir, decizia guvernului privind propunerea unui referendum a fost luată unanim. Rezultatul referendumului va permite, dacă va fi pozitiv, reluarea oficială a negocierilor de aderare, care la rândul lor ar putea fi supuse unui al doilea vot popular final, înainte de o eventuală aderare completă.

Sprijin în creștere pentru aderarea la UE

Sondajele recente arată că opinia publică din Islanda s-a schimbat semnificativ. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Maskína în iunie 2025, 54% dintre islandezi sunt în favoarea aderării, iar majoritatea consideră că apartenența la UE ar aduce beneficii economice familiilor lor. Aceasta marchează o schimbare importantă față de anii 1980 și 1990, când populația era împărțită în trei tabere egale: pro-UE, anti-UE și indecisă, arată cercetările Universității Aarhus din Danemarca.

Un alt aspect notabil este că 74,2% dintre respondenți consideră că decizia privind aderarea trebuie luată prin referendum, semn că islandezii doresc să aibă ultimul cuvânt în acest proces politic major.

Factorii externi au jucat un rol important în revenirea interesului pentru UE. Creșterea costului vieții, efectele războiului din Ucraina și amenințările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a anexa Groenlanda au accentuat percepția că integrarea în UE ar putea oferi Islandei o protecție suplimentară și stabilitate economică.

În prezent, Islanda are unul dintre cele mai ridicate PIB pe cap de locuitor din lume, fiind a cincea cea mai bogată țară după acest indicator. Prin aderarea la UE, țara ar putea beneficia de stabilitate economică și financiară mai mare, dar și de o influență politică mai amplă în cadrul blocului comunitar.

Chiar dacă Islanda nu este membru UE, colaborarea cu Uniunea este strânsă și acoperă numeroase domenii: de la politică externă și securitate, în cadrul NATO, până la justiție, afaceri interne și Schengen. De asemenea, Islanda aplică reglementările pieței unice europene, politici de mediu, energie, protecția consumatorilor, cercetare și sănătate publică, consolidând legăturile cu blocul comunitar fără a fi membru deplin.