Joaca de-a Dumnezeu: apare o nouă ‘rasă’ umană! Cum se selectează embrionii în funcție de IQ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

În inima Silicon Valley ia amploare o practică ce ridică semne de întrebare etice și morale. Tot mai mulți părinți apelează la testarea genetică a embrionilor, în speranța că astfel vor putea prezice anumite trăsături ale viitorilor copii, inclusiv nivelul de inteligență, scrie The Wall Street Journal.

Joaca de-a Dumnezeu: apare o nouă ‘rasă’ umană! Cum se selectează embrionii în funcție de IQ

Aceste servicii, care nu mai sunt de multă vreme doar un subiect de science-fiction, au devenit realitate și sunt căutate mai ales de clienții cu averi uriașe sau de cei pasionați de ideea de „perfecțiune genetică”. Prețurile nu sunt deloc accesibile: variază între 6.000 și 50.000 de dolari pentru o procedură de acest tip.

Stephen Hsu, co-fondator al companiei Genomic Prediction, explică fenomenul fără menajamente: există „o întreagă rețea de oameni extrem de bogați sau de intelectuali raționaliști, obsedați de ideea de performanță, cum sunt cei din mediul universitar de la Berkeley, care își doresc să afle scorurile de IQ ale embrionilor pentru a le lua în calcul la selecția din cadrul fertilizării in vitro”.

10:33, 23 Apr 2026

FOTO La ce preț ajunge analiza homocisteina? Iată ce trebuie să știi înainte de vizita la medic!

Un cuplu de programatori din Silicon Valley, marcat de antecedente medicale grave în familie – cancer și Alzheimer –, a decis să recurgă la fertilizarea in vitro pentru a putea testa genetic embrionii. Dorința lor era să reducă riscurile ca viitorul copil să moștenească astfel de boli.

După ce au primit rezultatele analizelor ADN, cei doi au tratat întregul proces ca pe un exercițiu matematic. Au creat un tabel în Google Sheets și au început să acorde punctaje fiecărui embrion în funcție de „scorul de sănătate”. În final, l-au ales pe cel care obținuse cel mai bun rezultat general, iar ironia sorții a făcut ca acesta să aibă și al treilea cel mai mare coeficient de inteligență estimat. Acesta este embrionul care s-a transformat în fiica lor.

Practica este numită optimizare genetică și este controversată

Practică deja denumită de unii „optimizare genetică”, metoda ridică mari controverse. Specialiștii atrag atenția că, din punct de vedere etic, este o zonă extrem de sensibilă, iar din punct de vedere științific eficiența este redusă. Testele ADN pot „citi” doar o parte dintre factorii genetici ce influențează inteligența, însă mediul – educația, familia, contextul social – joacă un rol covârșitor în dezvoltarea unui copil.

Mai mult, chiar și în scenariul optimist, avantajul obținut prin alegerea embrionului cu cel mai mare IQ prezis ar fi modest: în medie, doar trei-patru puncte peste un embrion selectat la întâmplare.

Pe lângă limitele științifice, există și riscuri neprevăzute. „Dacă alegi embrionul care pare să aibă cel mai mare potențial intelectual, există posibilitatea să selectezi, fără să știi, și embrionul cu cel mai ridicat risc de autism”, avertizează Sasha Gusev, specialist în genetică statistică la Harvard.

Specialiștii spun că, pentru cei obsedați de ideea de a avea un copil genial, cheia nu stă în laboratoare și algoritmi, ci mai degrabă în educația părinților și în alegerea partenerului. Cu cât mediul familial este mai cultivat și mai bine pregătit intelectual, cu atât cresc șansele ca și copilul să se dezvolte peste medie.

Această perspectivă este confirmată și de oameni dintr-un domeniu aparent neașteptat – agențiile matrimoniale de lux. Jennifer Donnelly, un agent matrimonial din Dallas, cunoscută pentru onorariile care pot ajunge la jumătate de milion de dolari, susține că antreprenorii bogați din Silicon Valley nu ignoră acest „criteriu genetic” atunci când caută un partener.

„Conversațiile se duc mereu în jurul inteligenței și al scorului IQ al persoanei cu care urmează să se căsătorească. Mulți clienți nu se gândesc doar la compatibilitatea romantică, ci și la moștenirea genetică. Vor să aducă pe lume copii care să aibă succes”, explică Donnelly.

Astfel, visul de a crea „copii perfecți” rămâne o iluzie, iar tentația de a juca rolul lui Dumnezeu în laborator aduce cu sine dileme etice și pericole greu de ignorat.