Jurnalistul Iosefina Pascal critică public poziția unor organizații neguvernamentale și publicații independente față de proiectul privind transparentizarea finanțării ONG-urilor. Într-o declarație amplă, aceasta pune sub semnul întrebării modul în care sunt finanțate anumite entități media și ONG-uri și cere publicarea unor informații detaliate despre sursele și destinația banilor.
Pascal face referire inclusiv la PressHub, PressPay, Ethical Media Alliance, BRAT și la implicarea unor instituții financiare în susținerea jurnalismului independent.
Iosefina Pascal: „Să vedem cum funcționează caracatița PressPay”
În prima parte a declarației, Iosefina Pascal vorbește despre proiectul de lege privind transparentizarea finanțării ONG-urilor și despre numărul organizațiilor care s-ar opune publicării identității donatorilor.
„Haideți să aflăm de ce jurnaliștii independenți se opun transparentizării finanțării ONG-urilor. Hai să începem cu PressHub, această elită a jurnalismului independent.
Peste 430 de ONG-uri se opun proiectului care obligă asociațiile și fundațiile să facă publică identitatea persoanelor care fac donații. Un ONG, și anume Freedom House – finanțat de George Soros, USAID, UE.
430 de ONG-uri dintr-un total de 106.000 active, ca să nu mai vorbim despre cele inactive. Sub 1% dintre asociațiile și organizațiile non-guvernamentale din România nu vor să fie transparentizată finanțarea lor. Nu își doresc acest lucru.
Ce face PressHub, pe lângă faptul că papă bani europeni, americani și de la filantropul Georgel?
PressHub face parte din acest hub numit PressPay, coordonat de Ethical Media Alliance, care este coordonat direct de Dragoș Stanca. Vedeți și Raiffeisen Bank. Dacă donați, Raiffeisen Bank susține jurnalismul independent.
Să vedem cum funcționează caracatița PressPay.
Tu, Ionel sau Ionică, donezi de la 50 de lei pe lună până la 1.000 de lei pe lună pentru acești băieți. Banii se strâng într-un cont. Contul aparține firmei care se ocupă de Ethical Media Alliance, firma lui Dragoș Stanca, iar de acolo, în funcție de numărul de like-uri pe care le primește fiecare dintre aceste publicații, se împart banii.
Iar Raiffeisen susține publicațiile cu multe like-uri și nu doar ei: și ING, și BRD. Raiffeisen este interesant prin directorul său, Steven van Groningen, care, în 2018, participa direct la protestele din Piața Victoriei, protestele #rezist.
Înțelegem cât de apolitică este această chestiune și cât de dezinteresate sunt corporațiile cu privire la acest proiect.
Hai să discutăm despre regimul juridic al acestor jurnaliști independenți. Să vedem acum interesul direct de a bloca acest proiect de lege”, a spus Iosefina Pascal.
În continuarea declarației, jurnalistul Iosefina Pascal susține că organizațiile vizate ar trebui să ofere publicului mai multe informații despre statutul juridic și sursele lor de finanțare.
„Aceste entități care fac parte din acest ecosistem numit PressPay, după cum vedeți, sunt toate ONG-uri. Acești băieți deștepți iau bani de la stat și de la SNSPA. Doar trei dintre entități sunt SRL-uri, restul sunt ONG-uri.
Multe dintre ele operează sub aceeași umbrelă, iar altele au în subordinea lor publicații independente. Ei nu vor să se afle sursa finanțării lor.
Pentru că, dacă voi luați bani doar din donațiile oamenilor de bine de pe aceste platforme, iar banii se duc la Dragoș Stanca și îi împarte cum trebuie, în mod corect, de ce nu vreți să transparentizați finanțarea entităților care nu sunt organe de presă, ci sunt ONG-uri? De ce nu?
Publicați anual un raport cu ce bani au intrat și cu ce bani ați cheltuit. Multe dintre site-uri nu au un CUI, date juridice ale asociației. Nu știm, prin intermediul acestei platforme susținute de băncile din România, câți bani intră, cum se împart, dacă nu cumva like-urile pot fi dublate, triplate. Habar nu avem.
Nu există un raport clar, transparent, cu privire la aceste date”, a mai adăugat Iosefina Pascal.
Iosefina Pascal își continuă argumentația făcând referire la Dragoș Stanca, BRAT și modul în care este măsurată audiența publicațiilor media. Jurnalistul leagă aceste mecanisme de modul în care este distribuită publicitatea și de finanțarea publicațiilor.
„Mai important, hai să vedem cine este domnul Dragoș Stanca. El este președintele Biroului Român de Audit Transmedia, entitatea care se ocupă de monitorizarea și calcularea audienței pentru tot ce înseamnă publicații scrise, online, televiziune. Iar pe baza audienței se bagă publicitatea.
Aici ajungem la interesele băncilor. Băncile își pun publicitate pentru susținerea pe care o oferă acestor entități.
Cel care se ocupă de măsurarea audienței acestor site-uri, care funcționează aproape toate pe ONG-uri, deține și organismul care adună banii obținuți de aceste entități.
Cum a apărut BRAT? Este organismul care oferă încredere, o monedă destul de greu de obținut în România și în lumea de azi. Cum a apărut acum 30 de ani? Printr-un proiect al fundației Freedom House. Adică PressHub, ăia finanțați de Soros.
Domnul Stanca a lucrat înainte la Adrian Sârbu, un mogul, și după la Sorin Ovidiu Vântu și l-a umplut de bani pe Vântu, că făcea bani omul. E bun băiatul ăsta și îmi place că a găsit o nouă metodă de a lua bani de la fraieri și de a putea oculta donațiile care intră pentru aceste entități, care altfel nu au decât o singură soluție – să fie transparenți cu privire la finanțările lor.
Mi se pare fabulos că Stanca se ocupă de PressPay, unde aceste entități media lucrează, operează pe ONG-uri și, totuși, se vorbește despre business media. De ce nu sunt SRL-uri dacă se vorbește de business?
Avem suspecții de serviciu, Tolontan, Sercan. Pe toate aceste platforme care funcționează pe ONG-uri operează cam aceiași jurnaliști.
Este genial acest mecanism.
Eu cred că Grindeanu trebuie să își dea cu reveneala și să pună pe ordinea de zi la Camera Deputaților acest proiect de lege, pentru că vrem să știm adevărul”, a transmis jurnalistul Iosefina Pascal.
LOL