Kievul cere bani direct din PIB-ul României. Cât mai trebuie să plătim pentru un război care nu e al nostru?

Administrația de la Kiev ridică din nou pretențiile, după ce NATO a stabilit contribuții suplimentare pentru apărarea Ucrainei, guvernul condus de Volodimir Zelenski cere acum ca statele partenere – inclusiv România – să dea direct din PIB. Mai exact, 0,25% din produsul intern brut începând cu anul 2026.

Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a spus-o fără ocol.

„Estimăm că vom avea nevoie de 120 de miliarde de dolari, din care Ucraina va acoperi 60 de miliarde din resursele proprii. Le cerem partenerilor să ni se alăture pentru a acoperi cealaltă jumătate. Cea mai eficientă metodă de îndeplinire a acestor necesități este ca partenerii noștri europeni și non-europeni să aloce nu mai puțin de 0,25% din PIB pentru a sprijini militar Ucraina”, a afirmat ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal.

Cu alte cuvinte, Kievul vrea bani garantați din economiile țărilor membre NATO și UE, ca și cum aceste fonduri ar fi nelimitate.

Kievul cere din nou bani, de această dată direct din PIB-ul României

România, o țară care abia se luptă cu propriul deficit bugetar, cu spitale fără bani și școli care se închid, este pusă iar în fața unei presiuni externe. De doi ani, Bucureștiul trimite ajutoare, echipamente, combustibil, alimente, chiar și arme – fără ca cineva să fi întrebat poporul român cât mai poate suporta.

Dacă s-ar aplica cererea ucraineană, România ar trebui să ofere aproximativ 800 de milioane de dolari pe an, bani luați direct din bugetul național. În condițiile în care pensiile, salariile din sănătate și educație sau investițiile publice sunt deja la limită, o asemenea cotă ar însemna noi tăieri și noi împrumuturi.

La summitul de la Haga, liderii NATO au aprobat deja principiul finanțării directe a Ucrainei prin bugetele naționale.

„Statele NATO reafirmă angajamentele suverane de a furniza sprijin Ucrainei, ținând cont de faptul că securitatea Ucrainei contribuie la securitatea noastră. În acest sens, vor exista contribuții directe pentru apărarea Ucrainei și pentru industria ucraineană a apărării în calcularea bugetelor naționale pentru apărare”, se arată în declarația oficială a Alianței.

Tradus pe înțelesul tuturor, fiecare stat membru va trebui să bage mâna în buzunarul propriu pentru a susține industria militară ucraineană.

Dar România cui trebuie să răspundă prima dată?

România este o țară de frontieră, da — dar e și o țară cu 5 milioane de români plecați la muncă, cu sate fără drumuri și orașe care trăiesc de la o lună la alta. În loc să fim întrebați cum putem investi mai mult în spitalele noastre, în fermierii noștri, în copiii noștri, ni se cere din nou „solidaritate” cu un stat străin care nu este nici membru NATO, nici al Uniunii Europene.

E drept, Ucraina luptă pentru supraviețuire — dar România nu este obligată să-și golească visteria pentru un război care nu e al ei. Sprijinul nu trebuie confundat cu dependența financiară.

De doi ani, autoritățile noastre răspund la toate cererile venite de la Bruxelles, Washington sau Kiev fără să explice clar românilor care e limita. Cât putem plăti, cât putem suporta și cât din economia noastră trebuie să meargă spre un conflict care nu ne aparține?

Înainte de a promite miliarde, România ar trebui să se întrebe, cine apără poporul român de sărăcie, inflație și neglijență? Pentru că, până la urmă, datoria oricărui guvern nu e față de străini, ci față de propriii cetățeni.