Klaus Iohannis, despre preluarea funcţiei de şef al NATO. Când va trebui să demisioneze preşedintele României – VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liderii NATO au convenit prelungirea cu încă un an, până la 30 septembrie 2023 a mandatului secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. După ce își va termina mandatul, Jens Stoltenberg are asigurat postul de guvernator al Băncii Centrale norvegiene.

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă ar accepta postul de secretar general al NATO și a spus că o va analiza foarte serios, dacă i se va propune.

„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis ar putea fi următorul șef al NATO, dacă demisionează în anul 2023

Mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis expiră în anul 2024, iar dacă va dori să meargă în funcția de șef al NATO, atunci președintele va trebui să demisioneze și va renunța la ultimul an de mandat. Practic, în septembrie 2023, Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al României.

O astfel de decizie ar complica serios calculele politice, toți oamenii politici făcându-și calculele pentru anul electoral 2024, atunci când ar trebui să avem patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Candidatura lui Stoltenberg la postul de guvernator al Norges Bank a creat controverse în Norvegia, în parte ca urmare a prieteniei apropiate dintre liderul NATO şi actualul premier norvegian Jonas Gahr Store, social-democrat ca şi şeful Alianţei Nord-Atlantice.

Guvernatorul Norges Bank se ocupă de stabilirea ratelor dobânzilor, precum şi de supravegherea puternicului fond suveran al bunăstării pe care îl deţine Norvegia, cel mai mare din lume, cu active de 1.400 de miliarde de dolari.

Alte variante la șefia NATO, după ce Jens Stoltenberg își termină mandatul

Din analiză reiese că ar fi timpul ca NATO să aibă la conducere o femeie, nu este exclusă nici varianta ca alianța să fie preluată de un lider din țările foste comuniste, iar printre cei mai bine plasați ar fi președintele României. O astfel de decizie ar fi reprezentat și un semnal pentru Federația Rusă și Vladimir Putin dacă nu ar fi izbucnit războiul din Ucraina.

Printre numele favorite se numără Dalia Grybauskaite, fostă președintă a Lituaniei și Kersti Kaljulaid, actuala președinte a Estoniei. Totodată, un alt nume vehiculat este Kolinda Grabar-Kitarovic, fosta președintă a Croației. Aceasta este destul de controversată după ce în campania din 2019 a accelerat pozițiile de centru-dreapta conservatoare.