L-am găsit! El este arhitectul care a proiectat cele mai rezistente blocuri la cutremur din tot Iașul. Gheorghe Hereș arată pentru prima dată harta imobilelor care rezistă la seisme de peste 8 grade

Arhitectul care a proiectat cele mai sigure blocuri din Iași este printre cei mai mari specialiști din domeniul urbanismului. Gheorghe Hereș și-a pus amprenta asupra orașului prin ideile sale revoluționare

În vârstă de 88 de ani, Gheorghe Hereș încă se ocupă de proiecte arhitecturale în domeniul privat. Însă, timp de zeci de ani, acesta a construit cartiere cu ajutorul planurilor sale. Pe lângă clădiri, a mai sistematizat bulevardul Independenței, Piața Podu Roș cu blocurile din jur, plus alte proiecte prin tot orașul.

Arhitectul care a proiectat cele mai rezistente blocuri din Iași

Gheorghe Hereș a fost adoptat de orașul Iași, el fiind la origine din satul Făurești, din Maramureș. După ce a terminat Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A venit la Iași în anul 1962, cu soția sa, care lucrează tot în domeniu. Acesta s-a mutat la Iași, deoarece idolul său a fost poetul național Mihai Eminescu și dorea să îi calce pe urme. Din 1962 până în anul 1992, a lucrat la Institutul de Cercetare și Proiectare Iași (ICPROM), ulterior Habitat Proiect SA. În cadrul institutului, a fost șef secție arhitectură, structură, sistematizare urbană și rurală, șef de proiect, coordonator sau proiectant de specialitate.

13:40, 02 Dec 2025

Românii de la bloc care riscă să rămână fără 3.000 de lei! Situația în care se aplică sancțiunea pentru locatari! 

07:35, 24 Nov 2025

Lovitură pentru românii de la bloc! O nouă taxă apare pe facturile locatarilor! 

După seismul care a lovit România în martie 1977, autoritățile comuniste au cerut imediat soluții de la specialiști pentru a crea locuințe mai sigure pentru cetățeni. Astfel, arhitectul Gheorghe Hereș a venit cu o soluție. Așa a apărut blocul A1 de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 1. La baza construcției sunt stâlpi mai lați decât se făceau până atunci, în formă de L, T și cruce, lucru ce crește rezistența la mișcările terenului în cazul unui seism. Totul a fost un experiment, însă, după analizarea rezultatelor din teren, Gheorghe Hereș a constatat că ideea sa este viabilă.

„După cutremurul din anul 1977, am primit de la București directivă că trebuie să venim cu o soluție pentru a construi blocuri rezistente. Iașul era pe locul doi ca centru de proiectare în această direcție, după cei de la București. În acea perioadă, era obligatoriu ca orice structură nouă să fie experimentată. Nu puteam să o punem în teren direct. Am făcut un bloc experimental, să vedem problemele și să tragem concluziile. Am făcut acel bloc în 3 scări, cu 10 etaje, pe cadre lamelare, care are două calități, este rezistentă seismic și are spațiile libere la parter. Înainte, erau doar panouri mari, nu puteai face nimic la parter. Pentru magazine și alte afaceri trebuiau să se facă complexe separate – cum avem la Cotnari, în Cantemir, în Podu de Piatră și tot așa. Se făceau ca să nu afectezi structura clădirilor. De la noul sistem cu cadre lamelare, era conceput să faci locuințe deasupra și spații libere jos”, povestește arhitectul Gheorghe Hereș.

Sute de clădiri, construite după modelul lui Gheorghe Hereș

După experimentul din cartierul Mircea, toate blocurile construite în anii ʼ80 au avut la bază sistemul proiectat de arhitectul Gheorghe Hereș. Prin urmare, mii de ieșeni locuiesc în clădiri extrem de rezistente în cazul unui seism.

„Astfel, Iașul, de la acest experiment, s-a umplut de blocuri care au acest sistem. În anii ʼ80 a apărut și bulevardul Independenței, s-au demolat vechile construcții și au fost construite blocuri cu astfel de sisteme. La fel, și în zona Gării, s-a făcut; în Păcurari, până la capăt la rond. Cel mai masiv s-au făcut astfel de construcții în cartierul CUG, de la Pasaj până la capăt, dar și pe străzile din cartier. De asemenea, am lucrat în anii ʼ80 la blocul 1001 articole din Podu Roș. Ca să fie un spațiu mai mare la parter, am restrâns stâlpii până la bază, a fost o găselniță de a mea atunci, după care s-a trecut la structura tipizată, după modelul din Mircea”, a mai precizat arhitectul Gheorghe Hereș.

Siguranța era prioritară

Construcțiile din perioada anilor ʼ80 erau gândite ca să asigure o locuință sigură cetățenilor, iar la parter să existe spații libere pentru magazine, crescând astfel utilitatea. Un bloc construit pe cadre lamelare, cu stâlpi rezistenți, poate rezista la un cutremur de gradul 8 pe scara Richter.

„Un astfel de bloc poate rezista până la seisme de gradul 8 pe scara Richter. Țara noastră este încadrată la gradul 7. Chiar și după atâția ani sunt foarte rezistente, durata de viață a betonului este peste 100 de ani, deci nu sunt probleme. Este plin orașul de astfel de blocuri. Oamenii nu știu multe despre locurile în care stau. Dacă stau acum să mă uit pe hartă, îmi dau imediat seama la care construcții am lucrat, deși sunt foarte multe. Stâlpii de rezistență sunt în formă de L, T și cruce, mult mai lați decât ce era făcut până atunci, asigurau o rezistență mult mai mare. A fost mare panică atunci, după tragedia provocată de cutremur. Chiar dacă la Iași nu am fost atât de afectați, trebuia ca toate orașele importante din țară să aibă clădiri rezistente, astfel, investiția într-un astfel de proiect a devenit prioritară”, a precizat arhitectul.

Cunoscutul arhitect consideră că, acum, clădirile nu se ridică la nivelul de rezistență la care erau cele din trecut.

„Reglementările în ceea ce privește siguranța construcțiilor sunt clare, însă nu știu dacă controalele se mai fac atât de riguros ca pe vremuri. Înainte, trebuia să dăm probe de la orice material, plus că trebuia să ne încadrăm într-un consum de ciment și oțel. Lemnul se folosea mult mai puțin înainte, doar în cazuri speciale. Acum, totul se construiește cu cofraje de lemn. Fierul folosit este cu diametrul de 10 mm. Înainte de ʼ89, trebuia să aibă minim 14 mm. Sunt niște elemente care afectează rezistența unei clădiri”, a transmis specialistul din Iași.

A avut multe proiecte cunoscute

Gheorghe Hereș își amintește de sutele de proiecte la care a lucrat, însă sunt câteva care i-au rămas mai mult la suflet. Astăzi, mulți oameni trec pe lângă construcțiile proiectate de el, fără să cunoască cine a fost vizionarul din spatele lor.

„Am lucrat la multe proiecte, nici nu mai știu exact câte au fost. Eu sunt mai mult urbanist decât arhitect, așa îmi place să spun. Mereu am fost pasionat de asta. Nici acum nu am renunțat, încă mai fac proiecte. Eu am făcut toate bisericile catolice din județul Iași, tot cartierul Alexandru cel Bun este proiectat de mine, piața Podu Roș, bulevardul Independenței, centrul cartierului Tătărași, sistematizarea de la Fundație, plus că am contribuit la realizarea PUG-ului din anii ʼ90. La catedrala catolică, proiectul meu trebuia să fie după modelul celei de la Vatican, însă proiectul nu a fost respectat în întregime – îmi pare foarte rău de el”, își amintește Gheorghe Hereș.

Totuși, acesta este dezamăgit că anumite proiecte ale sale nu au putut fi duse până la final, din cauza conducerii orașului.

„Din păcate, Iașul a ajuns un dezastru din punct de vedere urbanistic. Sunt foarte dezamăgit și mâhnit de ce s-a întâmplat. Planul Urbanistic General nu a mai fost respectat, au apărut acele PUZ-uri care mai mult rău au făcut. Unde venisem noi cu idei pentru noi străzi, sunt acum blocuri construite. Cum este cazul bulevardului Cantemir, care trebuia să continue până la strada Palat; bulevardul Independenței, la fel, să fie prelungit până la conexiunea cu bulevardul Tudor Vladimirescu, o stradă alternativă după transformarea bulevardului Ștefan cel Mare în pietonal. Trebuia să fie prin spatele Mănăstirii «Trei Ierarhi», Mitropolie și tot așa, spre Sadoveanu. Sunt multe idei viabile, care nu sunt total pierdute, însă, din păcate, nu sunt puse în practică, iar orașul este sufocat din cauza traficului”, a încheiat Gheorghe Hereș.

Arhitectul Gheorghe Hereș a proiectat sute de blocuri din Iași, fiind unul dintre oamenii care au avut un impact considerabil asupra orașului.