La Iași nu s-a înregistrat niciun caz de rujeolă până în prezent. „Rata de refuz din partea părinților sau neimplicare energică a medicilor a făcut să avem 2.000 de cazuri în țară” – FOTO

Medicii se declară fără putere după ce epidemia de rujeolă, care a provocat 20 de mii de cazuri în anul 2016, a revenit. Problema principală este că aceștia au încercat prin eforturi majore să se recupereze categoriile de vârste care nu au fost vaccinate, însă s-au izbit de refuzul părinților.

Eforturile medicilor de a evita epidemia de rujeolă au fost în zadar

Vaccinul împotriva rujeolei se face la vâsrta de 12 luni, ulterior la 5 ani. Cu toate aceste procentele de acoperire a vaccinării sunt îngrijorătoare

Vaccinul împotriva rujeolei se face la vârsta de 12 luni, ulterior la 5 ani. Cu toate acestea, procentele de acoperire a acestuia sunt îngrijorătoare. La începutul lunii decembrie 2023, a fost declarată epidemie de rujeolă, medicii susțin că acesta este un lucru paradoxal pentru o populație care ar fi trebuit să fie protejată printr-o vaccinare din primul an de viață. După cum au precizat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, la Iași nu s-a înregistrat niciun caz.

„În epidemia care a fost declarată în prezent, cauza directă, gravă și importantă este absența protecției copiilor cu vaccinul împotriva rujeolei, care este făcut în cadrul programului național de vaccinare la vârsta de 12 luni, respectiv 5 ani. Golul acesta de nevaccinați este foarte grav pentru că expune atât copiii, cât și alte categorii de vârste, care și-au pierdut, eventual, protecția din copilărie, la riscul de a dezvolta boala. La o acoperire vaccinală cu o primă doză până la 78 la sută și cu a doua doză până la 67 la sută este evident și explicabil apariția acestui fenomen, care se numește epidemie de rujeolă. Este paradoxal pentru o populație care ar fi trebuit să fie protejată printr-o vaccinare din primul an de viață”, declară prof. dr. Doina Azoicăi, prof. imunologie UMF Iași.

Riscurile sunt mari, în special când vine vorba despre copii. Este o boală care persistă, afectează la fel de tare ca în prima zi și poate fi urmată de complicații. Singura soluție care există este vaccinul.

„Nivelul de acoperire ar trebui să fie de minim 95 la sută, această neatingere a persoanelor vaccinate într-o comunitate generează riscul de apariție a epidemiei. În epidemia din 2016 au murit atât copii, cât și adulți care și-au pierdut imunitatea prin vaccinarea din copilărie și care au venit în contact cu copii nevaccinați care au făcut boala. Discuția aceasta în România se poartă de mai mult timp pentru că în anul 2016 a debutat o epidemie importantă de rujeolă. Consecințele au fost reprezentate de 20 de mii de cazuri până în anul 2018 și 64 de decese. Sunt consecințe importante, ca o dovadă certă, cu date. Noi, ca medici, știm că într-o populație, dacă există goluri imunitare, prin neprotejarea ca urmare a administrării vaccinului, riscurile de reapariție a epidemiilor de rujeolă sunt foarte mari”, subliniază prof. dr. Doina Azoicăi, prof. imunologie UMF Iași.

Medicii trag un semnal de alarmă

Medicii se confruntă și cu refuzul părinților de a vaccina copiii

Medicii se confruntă și cu refuzul părinților de a vaccina copiii, fapt care a făcut ca de la începutul anului 2023 să se înregistreze peste 2.000 de cazuri. Numărul acestora nu este în scădere.

„Este foarte grav pentru că s-a tras un semnal de alarmă după epidemia din 2016, s-a încercat prin eforturi majore să se recupereze categoriile de vârste care nu fuseseră vaccinate și, din păcate, rata de refuz din partea părinților sau neimplicare energică a medicilor a făcut să fim din nou într-o situație care a generat 2.000 de cazuri de la începutul anului”, transmite prof. dr. Doina Azoicăi, prof. imunologie UMF Iași.

Adulții se află și ei în pericol, deoarece patologiilor existente se adaugă și o boală a copilăriei, care la o vârstă matură este mai agresivă.

„Este o boală care poate să determine atât complicații, sechele, cât și decese. Mai grav este faptul că infecția la un copil nevaccinat, care apare până la vârsta de 2 ani cu anumite tulpini, poate să genereze o boală neurologică gravă, care se numește panencefalita sclerozantă subacută. Este periculoasă în egală măsură atât la copii, cât și la adulți, adultul mai are și alte patologii, acestea contribuie și fac ca boala să devină mai puțin controlabilă. Adultizarea bolilor copilăriei pot să genereze anumite aspecte negative pentru adultul care face aceste infecții, care ar fi trebuit să nu mai fie nici în copilărie, cu atât mai puțin la vârsta adultă”, adaugă prof. dr. Doina Azoicăi, prof. imunologie UMF Iași, în legătură cu faptul că eforturile medicilor de a evita epidemia de rujeolă au fost în zadar.