La Palatul Culturii din Iași este expusă, pentru public, o descoperire arheologică veche de 3.000 de ani – FOTO

Palatul Culturii din Iași găzduiește, până pe 20 martie 2022, un eveniment ce are în prim-plan o descoperire arheologică veche de 3.000 de ani. Astfel, Complexul Muzeal Național ”Moldova” continuă seria micro-expozițiilor ”Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, prezentând vizitatorilor un artefact extrem de rar în colecțiile din România: colierul germanic de la Miroslava

Informații istorice, de acum mii de ani, ies la iveală! Concret, o nouă descoperire arheologică, de senzație, făcută la Iași, poate fi admirată de publicul larg. Astfel, o piesă de excepție este expusă la Palatul Culturii din Iași. Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași continuă seria micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, prezentând vizitatorilor, până pe 20 martie 2022, un artefact extrem de rar în colecțiile din România: colierul germanic de la Miroslava. Intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, colierul a fost descoperit întâmplător în toamna anului 2017, pe un teren agricol de localnicul Cezar Cioran, pasionat de istorie.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Zi decisivă! Românii ar putea vota direct in turul II, între Lasconi şi Georgescu. Înalta Curte judecă contestaţia la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale

Palatul Culturii din Iași prezintă vizitatorilor o descoperire arheologică veche de 3.000 de ani

Piesa este realizată din bronz, prin turnare, din două bucăți în formă de bandă, având caneluri longitudinale pe partea exterioară. Cele două părți au fost asamblate cu o balama, al cărei cui a fost modelat în partea superioară cu patru brațe dispuse în cruce. Analiza chimică efectuată asupra metalului indică faptul că piesa a fost argintată pe suprafața exterioară, dar urmele argintului nu se mai observă astăzi cu ochiul liber. Colierul aparține mediului cultural nord-european din a doua vârstă a fierului (La Tène). Aceasta cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea, înainte de Hristos.

Mai sunt cunoscute doar două descoperiri de coliere similare pe teritoriul actual al României, ambele în Moldova, județul Neamț – un exemplar a fost găsit la Davideni, iar celălalt, în apropiere, la Țibucani. Aceste obiecte provin din aria culturii bastarnilor (sau Poienești-Lukaševka, după cum au denumit-o arheologii după două localități în care s-au făcut descoperiri importante). În primă instanță, prin tehnica sa de realizare, colierul de la Miroslava demonstrează măiestria artizanilor din Antichitate în prelucrarea metalelor neferoase.

Colierul germanic este o depunere votivă și este element legat de costumația acestei populații

Pe de altă parte, prin prezența sa în Moldova și prin ritualul de ofrandă în care a fost implicat, constituie o mărturie a legăturilor dintre spațiul nostru și spațiul germanic nord-european în ultimele două secole ale erei precreștine. Dovezi ale locuirii continue, încă din timpuri străvechi, pe meleaguri de la Miroslava au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna având în componența ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași.

Prima menționare documentară a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate după următoarea cronologie: Balciu – 1446, Brătuleni – 1456, Uricani – 1456, Proselnici – 1490, Ciubești – 1503, Miroslava – 1579, Găureni – 1583, Cornești – 1613, Horpaz – 1646, Valea Adâncă – 1772, Dancaș – 1820, Valea Ursului – 1864. Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpa” (un kilometru nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ (”Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea, de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de ”Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de ”la Bulgărie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de ”la Râpa” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea. Cei interesați pot admira această descoperire arheologică, ce are o vechime de aproximativ 3.000 de ani, doar la Palatul Culturii din Iași.