Eveniment-Social

”Lagăre de exterminare” comuniste a sute de copii, la Iași! În aceste zile, o anchetă fără precedent a fost declanșată-FOTO, EXCLUSIV

Publicat: 31 mart. 2022
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Lagăre de exterminare comuniste a sute de copii la Iași În aceste zile o anchetă fără precedent a fost declanșată-FOTO EXCLUSIV
Până în 1989, în România și sub Regimul Comunist au existat o serie de cămine unde erau instituționalizați copii, minori cu handicap sau orfani. Având în vedere că aici s-au comis abuzuri și atrocități fără precedent, reprezentantul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Florin S. Soare, demarează un proiect de cercetare inclusiv în trei localități din județul Iași. Este vorba de Miclăușeni, Bivolari și Popești

Până în 1989 și la Iași au funcționat adevărate ”lagăre de exterminare” comuniste a sute de copii și minori! Este vorba de cămine unde erau instituționalizați cei care aveau un handicap sau erau orfani. Având în vedere că aici s-au comis abuzuri și atrocități fără precedent, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a demarat o cercetare. Specialistul Florin S. Soare coordonează un proiect ce vizează inclusiv asemenea trei locații din județ. Este vorba de cele existente la Miclăușeni, Bivolari și Popești

Și la Iași au funcționat adevărate ”lagăre de exterminare” comuniste a sute de copii și minori până în anul 1989! Totul se leagă de căminele unde erau instituționalizați cei care aveau un handicap sau erau orfani. Aici s-au comis abuzuri și atrocități fără precedent. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a demarat o amplă cercetare. Specialistul Florin S. Soare coordonează un proiect ce vizează inclusiv asemenea trei locații din județ. Este vorba de cele existente la Miclăușeni, Bivolari și Popești. La începutul anilor ‘90, în Secţia de Neuropsihiatire infantilă din Popeşti erau peste 90 de suflete.

Chinuite, personaje într-un experiment inuman despre care se ştia în tot satul, dar totul era ignorat și păstrat în tăcere. În 1991, la orfelinatul din Popeşti au venit voluntari catolici din Italia ca să-i ajute pe copiii bolnavi. După un an au fost alungați de cei care conduceau secția. Mulți copii de la orfelinatul din Popești, desființat în 1994, au ajuns la Spitalul de Psihiatrie din Grajduri, condamanţi şi închiși fără vină.

Anchetă IICCMER în ”lagăre de exterminare” comuniste a sute de copii, la Iași

Pe acest plan, prof. univ. dr. Daniel Șandru, noul președinte IICCMER a precizat că instituția a demarat acest important proiect.

”Continuăm să investigam, și avem o serie de proiecte anunțate în acest sens. Le centralizăm în aceste zile. Ne dorim sa identificăm profilele celor care au săvârșit abuzuri în căminele de copii, inclusiv din județul Iași. Vorbim de cele de la Popești, Miclăușeni și Bivolari. Ne dorim să ajungem în arhivele acestora. Am primit numeroase petiții pentru a afla cine au fost responsabilii pentru aceste abuzuri. Am purtat discuții și cu vicepresedintele Consiliului Județean Iași, Sorin Afloarei, care ne-a asigurat că ne va facilita accesul la arhivele celor trei cămine-spital”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Șandru.

Adevăruri și mărturii despre teroarea comunistă din cămine și orfelinate

Mai departe, cercetătorul IICCMER, universitarul Florin S. Soare, este coordonatorul acestui proiect. El a detaliat ceea ce presupune investigația pe care o derulează și importanța lui.

”Este vorba de continuarea unei serii de investigații începute din 2017 de IICCMER și care face referință la rele tratamente aplicate copiilor și minorilor din centre de plasament, înainte de 1989. În prima fază am făcut 4 sesizări penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ele s-au legat de cazurile de la Cighid-Bihor, Sighetul Marmație sau Păstrăveni-Bihor, respectiv Spitalul pentru copii neuropsihici Siret. Aceste investigații, din lipsă de interes și nu vreu să comentez mai mult, au fost blocate timp de trei ani.

Acum, sperăm să le finalizăm și avem în lucru o investigație la cele trei foste cămine din județul Iași. Avem și o sesizare a Asociației Umanitara «Il Chicco» din 2018, cu care IICCMER are parteneriat. Sunt mărturii ale copiilor proveniți de la aceste centre ieșene, acum adulți. În măsura în care vom aduna probe suficiente, vom face și aici plângere penală. Ceea ce m-a șocat, în urma cercetării din arhive, a fost rata mare de mortalitate în rândul copiilor care erau în aceste centre. Spre exemplu, la Cighid-Bihor, în doar un an și jumătate. din 200 de minori care se aflau acolo, au murit 143 în condiții greu de imaginat. Ne dorim ca supraviețuitorii să fie recunoscuți ca victime ale Regimului Comunist și să primească reparații morale și materiale pentru ceea ce au suferit”, arată cercetătorul IICCMER, universitarul Florin S. Soare.

După instaurarea Regimului Comunist în România, Castelul de la Miclăușeni a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic

Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică, în stil neogotic. Un incendiu nimicitor l-a devastat, distrugerea sa cu brutalitate fiind făcută de către soldații ruși. După instaurarea Regimului Comunist în România, acesta a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic. În anii ‘60 ai secolului trecut, la Castelul Miclăușeni au fost aduși 170 de băieți și fete cu handicap psihic, irecuperabili sau recuperabili parțial, având vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani.

Cu timpul, aici au rămas doar fete, în număr de 120 în momentul desființării școlii. Pentru organizarea acestora, copiilor li s-au creat condiții de locuit. O regretabilă eroare a fost aceea că li s-au amenajat spații de locuit chiar în camerele din castel, astfel că, probabil, fără intenția expresă a administratorilor, interiorul castelului s-a degradat continuu, ajungând într-o stare jalnică, încât era greu să-ți imaginezi că acolo au locuit oameni. De asemenea, au fost amenajate o sală de mese și mai multe săli de cursuri, pentru ca acești copii să învețe carte.

În acest scop, grajdul de animale a fost transformat în sală de mese, iar camerele de lângă sală, adică cele două camere ale servitorilor, atelierul de tâmplărie și camera vizitiilor (toate la parter, spre nord) au fost transformate în bucătărie. Manejul, șelăria și alte două camere de lângă manej (la etaj, spre est) au fost compartimentate, cu un hol comun, obținându-se astfel zece săli de clase.

În anul 1966, Regimul Comunist din România a iniţiat una dintre cele mai restrictive politici demografice pronataliste, interzicând avorturile

Contextul istoric declanşator al acestor practici a fost creat în anul 1966, când Regimul Comunist din România a iniţiat una dintre cele mai restrictive politici demografice pronataliste, interzicând avorturile.

”Creşterea forţată a populaţiei, strict cantitativă, fără respectul față de om și fără asigurarea tuturor condițiilor decente de viață, a avut printre consecințe creșterea mortalității materne şi infantile, creşterea fără precedent a numărului de copii născuţi cu malformaţii congenitale grave, cu afecţiuni fizice şi psihice, cu diverse boli moştenite sau dobândite după naştere, mii de copii ajungând orfani şi un număr impresionant fiind abandonaţi”, arată IICCMER.

Categoriile morții

Minorii ce necesitau protecție din partea Statului erau împărţiţi în trei categorii: ”recuperabili”, ”parțial-recuperabili” și ”nerecuperabili”. Diferențierea era făcută între o categorie de minori pe care statul încerca să-i ”recupereze”, total sau parţial, pentru integrarea ulterioară în producţie, şi o categorie de copii în care statul nu era dispus să investească şi pe care nici măcar nu dorea să-i recunoască. Reabilitarea, chiar şi parţială, a acestor copii, care ar fi putut fi ulterior integraţi în muncă, solicita cheltuieli importante, la care statul contribuia doar parţial.

Mai dificilă era situaţia minorilor orfani de ambii părinţi, lipsiţi de bunuri materiale sau rude, pentru care bugetul asigurărilor sociale nu avea prevăzute sume şi nici baza legală prin care să poată acoperi aceste cheltuieli. Pentru ideologia comunistă, doar omul sănătos intra în discuție, ”rebuturile” fiind ascunse și, la limită, evacuate. IICCMER a cercetat până acum aproximativ 10 din cele 26 de cămine-spital pentru minori nerecuperabili din ţară, din care se trimit spre organele de anchetă penală rezultatele în privința a trei dintre ele, având în vedere probele obținute până în prezent. Investigațiile IICCMER vor continua și după această sesizare.

Despre aceste ”lagăre de exterminare” comuniste a sute de copii, la Iași, o anchetă fără precedent a fost declanșată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Adauga un comentariu