Lege fără precedent în Europa: minciuna politică, aproape scoasă în afara legii

Ţara Galilor face pași istorici către combaterea minciunilor în politică. Un proiect de lege care ar face ilegală răspândirea de declarații false sau înșelătoare în timpul campaniilor electorale a trecut de prima etapă în Senedd, parlamentul galez, și se pregătește pentru votul în plen, scrie The Conversation. Dacă va fi adoptată, țara ar putea deveni prima din lume care pedepsește minciuna politică.

Inițiativa legislativă a apărut ca răspuns la frustrarea crescândă a cetățenilor: sondaje recente arată că 98% dintre respondenți consideră că minciuna politică deliberată ar trebui sancționată și că politicienii ar trebui să fie amendați sau obligați să-și ceară scuze publice.

Jane Dodds, lidera Partidului Liberal Democrat și parlamentar în Senedd, explică că „minciuna prosperă în politică pentru că putem scăpa basma curată”, subliniind că legea urmărește să readucă încrederea publicului în procesul democratic.

Ce prevede legea anti-fake news electoral

Deși în prezent este ilegal să răspândești informații false despre caracterul sau conduita unui candidat, noul proiect extinde interdicția strict la declarațiile din timpul campaniilor electorale, fără a interzice minciunile politice după alegeri.

Inițiativa, propusă de Adam Price, fost lider al Partidului naționalist galez Plaid Cymru, prevede:

• Penalizarea declarațiilor false sau înșelătoare care urmăresc să influențeze alegătorii.
• Obligația parlamentarilor de a prezenta scuze publice atunci când se dovedește că au mințit intenționat.
• Posibile sancțiuni financiare sau juridice pentru încălcarea acestor reguli.

Proiectul are deja sprijin larg în Senedd, cu un număr record de 273 de parlamentari din 464 care au semnat pentru inițiativă.

Critici și riscuri pentru libertatea de exprimare

Însă legea nu a fost primită fără rezerve. Comisia pentru legislație și Comisia pentru standarde din Senedd au avertizat că proiectul, așa cum este redactat acum, ar putea afecta negativ dezbaterea politică și ar putea pune presiune pe sistemul judiciar. Principala problemă este că nu există o definiție clară a ceea ce constituie o declarație „falsă sau înșelătoare”, iar politicienii ar putea evita subiecte controversate de teama unor consecințe legale.

Criticii mai subliniază că gândirea rapidă, interpretarea diferită a datelor sau argumentele strategice din campanii nu ar trebui confundate cu minciunile deliberate, iar o lege prea strictă ar putea diminua transparența și spontaneitatea dezbaterilor.

Sprijinitorii proiectului susțin că riscurile pot fi gestionate printr-o definiție precisă a „înșelării deliberat”, menită să protejeze procesul democratic fără a afecta libertatea de exprimare. Totuși, rămâne o provocare să fie identificată linia fină între opinie, prognoze optimiste și minciuni intenționate.

Țara Galilor va organiza alegeri în luna mai 2026, însă chiar dacă proiectul primește votul Senedd, legea nu ar putea intra în vigoare mai devreme de 2030, în funcție de consensul final și procedurile parlamentare.