Legea care combate extremismul rămâne în vigoare. CCR explică de ce sesizarea lui Nicușor Dan a fost respinsă

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care înăsprește sancțiunile pentru faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Judecătorii au decis că legea este clară, previzibilă și necesară pentru protejarea valorilor democratice.

Decizia a fost luată joi, 17 iulie, în prima ședință condusă de noua președintă a CCR, Simina Tănăsescu, și prima în actuala componență a Curții, care îi include pe cei trei judecători recent numiți: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

CCR a calificat ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Nicușor Dan și a stabilit că modificările aduse legii privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sunt conforme cu Constituția.

„Legea este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul său și la scopul legitim de a apăra demnitatea umană și drepturile fundamentale într-o societate democratică”, se arată în motivarea Curții.

Judecătorii subliniază că ideologiile fascistă, nazistă și legionară nu pot fi relativizate juridic, deoarece reflectă regimuri totalitare criminale care au comis atrocități sistemice, de la epurări etnice la asasinate politice și antisemitism. Din acest motiv, consideră CCR, statul are obligația de a le sancționa penal pentru a apăra principiile statului de drept.

Totodată, Curtea afirmă că legea românească se aliniază valorilor europene și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Ce prevede noua lege și ce pedepse aduce

Modificările legislative, adoptate de Parlament în 11 iunie, extind și înăspresc sancțiunile împotriva promovării ideologiilor extremiste:

• Promovarea în public a cultului persoanelor care au condus organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, plus interzicerea unor drepturi.
• Distribuirea de materiale cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob (în orice formă) atrage pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, pedeapsa crescând cu jumătate dacă este folosit un sistem informatic.
• Negarea sau minimalizarea Holocaustului din România este sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, fără opțiunea amenzii, cum era prevăzut anterior.

Aceste prevederi consolidează cadrul legislativ împotriva extremismului, completând lacunele din forma anterioară a legii și răspunzând unui context tot mai tensionat în societatea românească.

Nicușor Dan: „Sunt aspecte neclare în lege”

Într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan a explicat de ce a sesizat Curtea Constituțională. Deși a precizat că nu susține manifestările extremiste, el a criticat legea pentru formulările pe care le consideră ambigue.

A dat exemplul unei asociații din Făgăraș care promovează Rezistența anticomunistă, din care au făcut parte și persoane cu trecut legionar:

„Dacă această asociație are printre eroi și oameni care au fost legionari, înseamnă că ea are caracter legionar? Și, dacă da, cei care o conduc trebuie să meargă la închisoare? Legea nu oferă un răspuns clar”, a spus Nicușor Dan.

El a mai acuzat autoritățile că nu au reacționat ferm la amenințările primite de jurnaliști sau de deputatul Silviu Vexler în legătură cu această lege, insistând că problema este reală și gravă, dar legislația trebuie să fie clară și aplicabilă corect.