Legea integrității, la CCR. Mandatele unor aleși și averile partenerilor, în centrul disputei

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României (CCR) analizează miercuri, 12 august, sesizările depuse împotriva legii care modifică mai multe acte normative din domeniul integrității. Actul legislativ a fost contestat atât de 27 de senatori de la USR și PNL, printr-o sesizare comună, cât și separat de președintele Nicușor Dan.

Una dintre cele mai disputate prevederi îi vizează pe aleșii în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost stabilit definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Potrivit actului normativ, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin însă că această prevedere contravine Articolului 15 din Constituție, care stabilește că legea produce efecte pentru viitor. În opinia acestora, nu pot fi introduse sancțiuni noi pentru situații juridice deja încheiate în baza legislației anterioare.

Prevederea a generat și controverse politice, fiind interpretată drept o măsură care ar putea avea efect direct asupra unor aleși aflați în situații similare, printre care și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă prevedere contestată

O altă zonă controversată este extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese la persoanele care au cu demnitarii relații „asemănătoare acelora dintre soți”.

Contestatarii reclamă faptul că legea nu stabilește suficient de clar ce presupune o astfel de relație. Nu sunt precizate criterii precum durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune, ceea ce, susțin aceștia, ar obliga persoanele vizate să decidă singure dacă intră sau nu sub incidența legii, cu riscul unor sancțiuni.

Președintele și senatorii care au sesizat CCR consideră că publicarea în mod nominal a informațiilor despre averea unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată.

Aceștia invocă inclusiv standardele europene privind protecția vieții private și consideră că noua reglementare ridică probleme suplimentare în raport cu Decizia CCR 297/2025, întrucât ar impune unei persoane terțe o obligație pe care aceasta nu și-a asumat-o.

Și această prevedere a fost interpretată politic drept o posibilă măsură care o vizează pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

Legea, esențială pentru un jalon din PNRR

Miza dezbaterii de la CCR este cu atât mai mare cu cât noua lege a integrității reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Actul normativ trebuie promulgat până la 31 august 2026.

PSD acuză USR și PNL că, prin sesizarea Curții Constituționale, blochează accesarea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, susținând că demersul ar avea ca scop protejarea unor lideri politici.

De cealaltă parte, contestatarii afirmă că respectarea cerințelor europene nu poate fi făcută printr-o lege despre care susțin că încalcă Constituția. Aceștia avertizează că adoptarea unei reglementări neconstituționale ar putea pune oricum în pericol îndeplinirea jalonului în relația cu Comisia Europeană.

Disputa privind transparența averilor vine după ce, în mai 2025, CCR a decis limitarea caracterului public al anumitor informații referitoare la membrii familiei din declarațiile de avere.

În același timp, ANI și experții în domeniul anticorupției au avertizat că diminuarea transparenței privind averile poate afecta angajamentele asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv prin mecanismul privind Statul de Drept.

Decizia CCR de miercuri poate avea, astfel, consecințe atât asupra situației unor aleși aflați în funcție, cât și asupra obligațiilor de transparență și a unui important jalon din PNRR.