Prima pagină » Actualitate » Legea moștenirii 2025: Cine primește averea în familie și cum se împart bunurile între rude
Legea moștenirii 2025: Cine primește averea în familie și cum se împart bunurile între rude

Legea moștenirii 2025: Cine primește averea în familie și cum se împart bunurile între rude

16 feb. 2025, 07:40,
Redacția BZI în Actualitate

Codul Civil clarifică care este legea moștenirii 2025. Cine din familie primește, de fapt, averea și cum se împarte totul între rude. Avocații raportează că modificările sunt făcute în ultimul moment. Aflați cum vă puteți pierde dreptul legal.

Trebuie să știți că moștenirea este un drept care se face în conformitate cu anumite reguli stricte. Potrivit legii moștenirii pentru 2025, aceasta se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, cum ar fi descendenţii, ascendenţii şi colateralii acestuia, după caz.

Conform lege5.ro, descendenţii şi ascendenţii au dreptul la moștenire indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. Pe de altă parte, rudele colaterale sunt îndreptățite să primească moștenire doar până la gradul al patrulea inclusiv. Autoritățile române mai precizează că, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentar patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

În mod similar, este important să se știe cine sunt moștenitorii favorizați pentru a se asigura că aceștia primesc averea. Aceștia sunt tatăl și mama defunctului, astfel cum se indică în Legea moștenirii din 2025. În plus, frații și surorile, precum și descendenții aflați în al patrulea grad de rudenie cu defunctul, sunt, de asemenea, moștenitori colaterali privilegiați. Aceste două categorii sunt luate în considerare pentru moștenire dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a primi bunurile.

Tipul de succesiune

Moștenitorii care doresc să dobândească moștenirea lăsată de defunct trebuie neapărat să ia în considerare principalele tipuri de moștenire. Cele două tipuri de moștenire sunt moștenirea legală și moștenirea testamentară.

Moștenirea testamentară se aplică în cazul în care defunctul a lăsat un testament înainte de decesul său. Scopul unui testament este de a decide cine primește toate bunurile persoanei decedate atunci când aceasta moare. În acest caz, testamentul are unul sau mai mulți moștenitori legali. Acești moștenitori pot fi sau nu rude cu persoana care a făcut testamentul. Pentru ca un testament să fie luat în considerare, trebuie să fie un testament olograf, scris de mână, sau notarial. Din păcate, acesta poate fi contestat în instanță și declarat nul.

Testamentul notarial servește aceluiași scop ca și testamentul olograf, dar are o valoare juridică mai mare, deoarece este redactat în prezența unui notar și a doi martori. De asemenea, este păstrat în biroul notarului. Testamentarul trebuie să fie în deplinătatea facultăților mintale.

A doua formă de moștenire este cea legală, care se aplică atunci când o persoană moare, dar nu lasă un testament sau nu include toate bunurile în testament. După deces, orice posesiune neinclusă în testament este supusă procedurii de succesiune, iar moștenitorii legali pot beneficia de o parte din avere, în funcție de gradul de rudenie pe care aceștia îl aveau cu persoana decedată.

Cine nu are dreptul la moștenire

Legea moștenirii 2025 prevede, de asemenea, cine nu are dreptul la moștenire. Legea este foarte clară în această privință. O persoană care a fost condamnată penal pentru tentativă de omor a celui care lasă averea poate pierde acest drept legal.

O altă situație în care o moștenire poate fi pierdută este atunci când o persoană a fost condamnată penal pentru tentativă de omor a unui moștenitor, pentru a îl înlătura din linia succesorală. Sunt declarate nedemne de acest drept și alte categorii, la maximum un an de la deschiderea moștenirii. Aceasta include persoanele condamnate penal pentru fapte de violență fizică ori morală sau sau acte intenționate care au dus la decesul persoanei care lasă moștenirea, precum și persoanele care au ascuns, modificat sau distrus cu rea intenție testamentul persoanei care lasă moștenirea. Legea mai prevede că orice persoană care împiedică testatorul să facă, să modifice sau să revoce testamentul pierde dreptul de a primi bunurile acestuia.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
FOTO PSD suspendă negocierile cu Adrian Veștea după decizia PNL. Formarea noului Guvern intră într-o etapă incertă
PSD a suspendat negocierile programate cu Adrian Veștea după ce PNL i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul. Negocierile pentru formarea noului Guvern sunt blocate, iar șansele unei majorități parlamentare sunt puse sub semnul întrebării. Scena politică traversează un nou episod tensionat după ce Partidul Social Democrat a decis să suspende pentru moment discuțiile […]
PSD suspendă negocierile cu Adrian Veștea după decizia PNL. Formarea noului Guvern intră într-o etapă incertă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
17 iunie 2026
17 iunie 2026