Legea salarizării rămâne fără acord după negocierile de la Cotroceni. Nicușor Dan le-a dat o săptămână să găsească soluția

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Negocierile de marți seară de la Palatul Cotroceni nu au dus la un acord politic pentru noua lege a salarizării, însă discuțiile au făcut ca perspectiva unui compromis să fie mai mare decât înaintea întâlnirii, au declarat pentru stiripesurse.ro surse politice familiarizate cu negocierile.

Președintele Nicușor Dan le-a dat Ministerului Muncii și reprezentanților partidelor un termen de aproximativ o săptămână pentru îmbunătățirea proiectului și prezentarea unei variante asupra căreia să fie clar dacă există sau nu majoritatea necesară în Parlament.

Informația a fost confirmată, după reuniune, și de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament”, a declarat Pîslaru la ieșirea de la Cotroceni.

La discuțiile de marți au participat președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, respectiv Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, alături de reprezentanți ai partidelor implicați în negocierile tehnice.

Planul: proiectul să ajungă rapid în Parlament

Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, intenția în acest moment este ca proiectul să fie depus în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni, astfel încât să poată fi adoptat de ambele Camere până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august.

Miza este adoptarea și promulgarea legii până la 31 august 2026, ceea ce reprezintă un jalon critic din PNRR, de îndeplinirea căruia depind aproximativ 770 de milioane de euro. Pîslaru avertiza încă de luni că actuala perioadă reprezintă, practic, „ultima șansă” pentru obținerea unui acord politic care să permită trecerea reformei prin Parlament la timp.

„Nu mai avem foarte mult timp”, a avertizat ministrul după întâlnirea de marți. El a precizat că Ministerul Muncii a primit sarcina de a continua lucrul, sub medierea Administrației Prezidențiale, și de a pune pe masă soluții concrete pentru problemele rămase, în special în Sănătate și Educație.

„Într-un interval, așa cum a precizat domnul președinte în întâlnire, de o săptămână, să avem un proiect în care să știm clar dacă se poate sau nu să fie susținut în Parlament”, a declarat Pîslaru.

Două variante politice: toată legea de la 1 ianuarie sau grile etapizate

Potrivit surselor citate, discuția intră acum într-o etapă predominant politică. Una dintre variante este ca întreaga lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie, astfel încât România să poată considera reforma îndeplinită și să nu pună în pericol cele aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Cealaltă posibilitate este ca legea să fie adoptată acum, dar anumite grile salariale, în special cele cerute de Sănătate și Educație, să intre etapizat în vigoare, pe măsură ce există spațiu bugetar.

Pîslaru anunțase deja marți, înaintea reuniunii de la Cotroceni, că o parte dintre modificările solicitate pentru Educație ar putea fi eșalonate, astfel încât noua grilă cerută de sistem să devină efectivă în 2028. Ministrul a insistat că impactul suplimentar pentru 2027 nu poate depăși anvelopa de aproximativ 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru reformă.

Cu alte cuvinte, proiectul ar urma să fie trimis în Parlament chiar dacă toate disputele financiare nu vor putea fi rezolvate prin alocarea unor bani suplimentari. „Bani în plus nu există”, este concluzia descrisă de sursele participante la negocieri.

Sănătatea cere încă 2 miliarde, Educația – 5 miliarde

Cele mai dificile probleme sunt cele din Sănătate și Educație. Potrivit surselor stiripesurse.ro, Sănătatea a formulat revendicări care ar necesita aproximativ 2 miliarde de lei în plus față de alocarea actuală, iar pentru solicitările din Educație ar fi necesare circa 5 miliarde de lei suplimentar.

În total, numai aceste două domenii ar presupune astfel un necesar suplimentar de aproximativ 7 miliarde de lei, bani care nu sunt disponibili în actuala anvelopă bugetară.

Pîslaru a confirmat existența diferențelor majore între ceea ce solicită sindicatele și ceea ce își permite bugetul.

În Sănătate, ministrul a spus că discuțiile au avansat semnificativ și că părțile au ajuns la un acord asupra principiilor, însă rămân două probleme importante.

Prima este matricea coeficienților de salarizare. Sindicatele cer diferențierea salariilor în funcție de tipul unității sanitare și de specializare.

„Nu este că am avea vreo problemă de principiu. Am agreat principiile, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial, care, cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027, nu au anvelopă financiară”, a explicat Pîslaru.

A doua problemă este reprezentată de sporurile pentru munca prestată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală, unde revendicările sindicale ar genera, de asemenea, un impact bugetar considerabil.

Ministrul declarase anterior că noua variantă aflată în negociere ar aduce creșteri pentru peste 75% dintre angajații din sistemul sanitar, dar a exclus depășirea plafonului bugetar stabilit pentru 2027.

Pîslaru: „Au fost făcute progrese importante”

În ciuda lipsei unui acord politic, ministrul Muncii a prezentat într-o notă optimistă evoluția negocierilor tehnice din ultimele săptămâni.

„În acest moment, aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare-cheie, unde părea că suntem într-un impas și în ceea ce privește discuțiile cu sindicatele, au fost făcute progrese importante”, a afirmat Pîslaru.

El a precizat că, în Sănătate, Administrația Prezidențială a mediat negocierile cu sindicatele, iar echipele tehnice au lucrat intens în ultima perioadă.

În Educație, Ministerul Muncii și Ministerul Educației au lucrat, la rândul lor, la corectarea unor prevederi contestate din proiect.

Proiectul publicat în luna iulie introduce un nou sistem de salarizare bazat pe grade și coeficienți salariali, raportat la o valoare de referință stabilită potrivit legii, scopul declarat fiind reducerea discrepanțelor acumulate în sistemul bugetar după aplicarea neunitară a Legii 153/2017.