Licitații în tăcere: România își concesionează resursele strategice fără transparență

Pe 18 septembrie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a deschis ofertele pentru concesionarea a 18 perimetre miniere considerate strategice pentru economia României. Procedura, anunțată anterior în presă, vizează resurse esențiale precum grafitul, aurul, lignitul și huila – materiale importante pentru sectoarele energetic, tehnologic și industrial.

Printre perimetrele aflate în discuție se numără Polovragi Nord (Gorj) – bogat în grafit, și Măgura Țebii I (Hunedoara) – care conține minereuri polimetalice și aur. Alte zăcăminte vizează regiuni precum Derna – Budoi – Voivozi (Bihor), Victoria Nord (Hunedoara) sau Podu de Sus – Fața Câmpului (Argeș).

Deși procedura de depunere a ofertelor s-a încheiat oficial pe 15 septembrie, niciun proces-verbal al licitației și nicio listă cu ofertanții sau câștigătorii nu au fost publicate până în prezent. Situația a ridicat întrebări legate de transparența administrativă și de respectarea legislației privind accesul la informații publice (Legea 544/2001).

Mai multe persoane și organizații civice au confirmat că au depus cereri oficiale către ANRM pentru a obține documentele procedurii, însă nu au primit răspuns în termenul legal. Această tăcere a alimentat suspiciuni și apeluri tot mai frecvente din partea societății civile pentru clarificarea publică a licitațiilor și pentru o reevaluare a regimului de proprietate asupra resurselor strategice.

Tot mai multe voci susțin că, în contextul actual, o eventuală naționalizare a resurselor ar putea deveni inevitabilă, dacă se confirmă lipsa de transparență și pierderea controlului public asupra acestor perimetre.